Printre condiÅ£iile asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană s-a aflat ÅŸi aceea a rezolvării problemelor de mediu. Astfel, românii au conÅŸtientizat că gunoiul nu se aruncă oriunde ÅŸi oricum, ÅŸi că fiecare regiune va trebui să aibă propriul sistem de colectare, tramsport, sortare ÅŸi depozitare a deÅŸeurilor în deponee ecologice. În TimiÅŸ, bâlbâielile autorităţilor au întârziat peste limită construirea deponeului, astfel că, la ora actuală, nu există nici un loc conform cu normele europene pentru depozitarea deÅŸeurilor. Societatea de salubrizare din TimiÅŸoara, oraÅŸul cu cea mai mare "producÅ£ie" de gunoi din judeÅ£, a găsit diverse soluÅ£ii temporare ÅŸi speră ca deponeul de la Ghizela să fie gata cât mai curând. Pe de altă parte, autorităţile judeÅ£ene recunosc întârzierea lucrărilor ÅŸi susÅ£in că prima celulă va fi funcÅ£ională abia în luna cotombrie a acestui an.
La zece ani de când au început discuÅ£iile despre necesitatea construirii unui deponeu ecologic pentru TimiÅŸoara, căutarea vinovaÅ£ilor pentru nerealizarea acestuia pare fără sens. După interminabile amânări ÅŸi pierderea unei finanţări europene, după contestarea ÅŸi schimbarea locului deponeului, s-a decis, într-un final, unde se va afla acesta: în comuna Ghizela. Până când să înceapă lucrările propriu-zise, au mai trecut, însă, niÅŸte ani, iar acum totul se face contra-cronometru, pentru că situaÅ£ia a devenit cât se poate de serioasă. Între timp, la 30 decembrie 2008, cu două zile înainte ca Uniuuea Europeană să înceapă să aplice sancÅ£iuni, groapa de gunoi de la ParÅ£a a fost închisă, după zeci de ani în care deÅŸeurile s-au depozitat aici de-a valma ÅŸi au transformat-o într-o adevărată bombă ecologică.

Balotare ÅŸi sortare
Pentru că nu puteau rămâne cu gunoiul în curte, oficialităţile timiÅŸorene au decis achiziÅ£ionarea unui utilaj de împachetare a deÅŸeurilor, care a costat un milion de euro ÅŸi care închide gunoiul ermetic în baloÅ£i de plastic, făcându-l mai uÅŸor de transportat. Capacitatea utilajului este de 400 de tone în 24 de ore, iar cumpărarea acestuia a coincis cu dublarea tarifului de salubritate pentru timiÅŸoreni, de la 3,5 la 7,2 lei pe lună de persoană. BaloÅ£ii au fost exportaÅ£i, timp de un an ÅŸi jumătate, la groapa de gunoi de la Rapolt - judeÅ£ul Hunedoara, nu fără mai multe episoade de disensiuni cu localnicii. Au existat ÅŸi zile, în vara anului trecut, când sătenii care aveau case în preajma deponeului hunedorean au blocat maÅŸinile Retim, care aduceau baloÅ£ii de la TimiÅŸoara. Până la urmă, ÅŸi această aventură a gunoiului timiiÅŸorean s-a încheiat, luna trecută, întrucât la 16 iulie deponeul de la Rapolt a fost închis, conform calendarului adoptat împreună cu Uniunea Europeană. TotuÅŸi, timiÅŸorenii care locuiesc în partea de sud a oraÅŸului nu sunt foarte încântaÅ£i de platforma pe care se efectuează balotarea, întrucât aceasta se află foarte aproape de zona locuită, pe o platformă betonată de lângă CET Sud. Mai mult, în aceeaÅŸi zonă, a fost amplasată ÅŸi noua staÅ£ie de sortare a gunoiului, care a costat cinci milioane de euro, pentru ca o cât mai mică parte din gunoi să ajungă la Ghizela. StaÅ£ia de sortare are o capacitate de 160.000 de tone pe an. Scopul porcesării este valorificarea deÅŸeurilor reciclabile, între planurile Primăriei TimiÅŸoara aflându-se ÅŸi punerea în funcÅ£iune a unui incinerator, dar ÅŸi facturi cât mai mici pentru transportul ÅŸi depozitarea gunoiului la deponeul ecologic. Chiar ÅŸi o parte din gunoiul menajer ar putea fi revalorificat în noua staÅ£ie de compostare, care îl va transforma în îngrăşământ pentru plante. Din păcate pentru locuitorii din zonele Steaua, Fratelia ÅŸi ChiÅŸoda, ÅŸi această staÅ£ie se va afla tot în apropierea caselor lor.

Cu ochii pe Ghizela
În luna august 2009, decizia de stabilire a constructorului deponeului de la Ghizela era deja luată, după ce caietul de sarcini a fost achiziÅ£ionat de 23 de firme, dintre care doar ÅŸapte au participat la licitaÅ£ie. Confort SA a contractat lucrarea pentru suma de aproximativ 85 de milioane de lei. A urmat, desigur, o contestaÅ£ie, astfel încât munca a început cu adevărat abia în primăvara acestui an. Însă ghinionul nu s-a oprit aici, pentru că abia ce s-a stabilit dirigintele de ÅŸantier, la sfârÅŸitul lui aprilie, că în lunile mai ÅŸi iunie a plouat foarte mult, astfel că nu s-a putut muncii mai nimic. Conducerea Consiliului JudeÅ£ean TimiÅŸ, instituÅ£ie care plăteÅŸte investiÅ£ia, monitorizează strict lucrarea, în fiecare marÅ£i o echipă de specialiÅŸti ÅŸi coordonatori aflându-se pe ÅŸantier. După părerea consilierului judeÅ£ean Viorel Sasca, la ora actuală, deponeul este realizat în proporÅ£ie de 15-20 la sută, ceea ce ridică semne de întrebare asupra respectării termenului de finalizare, stabilit la ÅŸase luni după începerea lucrărilor, ceea ce ar însemna sfârÅŸitul lunii septembrie. În opinia vicepreÅŸedintelui CJT, Adam Crăciunescu, deponeul va fi funcÅ£ional la sfârÅŸitul lunii octombrie, ceea ce ar însemna o întârziere de o lună faţă de scadenţă. Pentru operatorul timiÅŸorean de salubritate Retim, importantă este finalizarea primei celule a deponeului, astfel încât să existe uin spaÅ£iu de depozitare pentru deÅŸeuri. "Doar o parte destul de mică a deÅŸeurilor timiÅŸorene va ajunge la Ghizela, în special deÅŸeuri biodegradabile. Restul vor fi valorificate energetic sau vor ajunge la firmele de reciclare", a declarat Livian Hotico, purtătoul de cuvânt al Retim.