ViaÅ£a românilor de la sate, cu tot ceea ce implică ea - serviciu, gospodărie, afaceri -, se derulează după alte standarde decât cea din marile oraÅŸe. Până ÅŸi edilii-ÅŸefi sunt cantonaÅ£i pe specificul mediului în care îÅŸi duc existenÅ£a.

În timp ce un primar dintr-un municipiu va bate palma cu patronul unei companii multinaÅ£ionale, într-o comună, omologul său se suie într-un tractor, lucrează la fermă sau aprovizionează buticul soÅ£iei.

Primarul din FibiÅŸ, de exemplu, zootehnist de profesie, creÅŸte bovine. A început cu două ÅŸi a ajuns la 20. Spune că rentează, pentru că vinde laptele cu un leu litrul unei fabrici din MaÅŸloc, iar viÅ£eii îi dă la cunoÅŸtinÅ£e. După amortizarea cheltuielilor - cea mai mare parte mergând pe salariul văcarului-, tot mai rămâne cu ceva. Dacă ar exista ÅŸi abatoare în zonă, afacerea ar merge mult mai bine.

"Faţă de anii trecuÅ£i, a scăzut numărul efectivelor de bovine, dar tot mai sunt oameni care cresc vaci în gospodăria proprie. AlÅ£ii, în special cei tineri, au accesat fonduri europene ÅŸi ÅŸi-au înfiinÅ£at mici ferme", a adăugat primarul Gheorghe Carcea.