Cu o săptămână înaintea începerii noului an de învăţământ, elevii timiÅŸeni nu sunt trataÅ£i ca o prioritate, de altfel reafirmată numai în campaniile electorale sau în proiectele directorilor

De fiecare dată, luna septembrie redeschide pentru comunităţile de elevi, părinÅ£i ÅŸi profesori o mai veche rană a dezorganizării sau, în cel mai bun caz, a intervenÅ£iilor sub imperiul urgenÅ£ei. Supusă bulversărilor de la vârful educaÅ£iei ÅŸi, mai cu seamă, modificărilor din reÅ£eaua ÅŸcolară, starea din învăţământul timiÅŸean este acutizată de stoparea investiÅ£iilor atât guvernamentale, cât ÅŸi locale. Astfel, nădejdea că fiecare loc de sub cerul TimiÅŸului în care calcă picior de învăţăcel va deveni civilizat rămâne doar un proiect. La fel cum acele clădiri dichisite, până nu de mult numite ÅŸcoli, care au fost închise din cauza comasărilor, speră în iscusinÅ£a unui edil care să le redefinească sensul.


Managerii timpurilor portocalii
Între aceste nuanÅ£e, oamenii sistemului duc bătăliile momentului, unii manageri cu aptitudini fiind alungaÅ£i cu vătraiul portocaliu, în timp ce alÅ£ii, fără vocaÅ£ie, reuÅŸesc să ajungă sau să rămână la pupitru. Asemenea zbateri nu sunt însă vizibile ÅŸi pentru copiii ale căror “case pentru minte ÅŸi suflet” pot rămâne, încă un an, sub semnul improvizaÅ£iei sau al uitării. În drumul nostru obiÅŸnuit de la fiecare început de septembrie, am întâlnit mai multe tipuri de abordări. De la unităţi în care doar florile ÅŸi manualele mai lipsesc de pe bănci, până la “case” în care praful ÅŸi uitarea au pus stăpânire.


Şcoala renăscută cu revendicări sufleteşti
La altă extremă, neobiÅŸnuită pentru aceÅŸti ani ai înstrăinării de repere, se află o comunitate în care ÅŸcoala ÅŸi-a recâÅŸtigat suveranitatea. Relatam, la finele lui iunie, că în vizita la (pre)ÅŸcolarii din Obad le-am cules, gazetăreÅŸte, visele. Cu acestea ne-am înfăţiÅŸat edilului. O făceam pentru a doua oară, la doi primari diferiÅ£i. Ascuns mai întâi în spatele unor prea-formale demersuri, dar dispus sufleteÅŸte la singurul compromis care avea să-l salveze de la risipirea omului care îÅŸi poate reface priorităţile, primarul Ciacovei, Petru Filip, a scăpat promisiunea: “La toamnă veÅ£i găsi o cu totul altă ÅŸcoală!”.

Cu sufletul la gură, zilele trecute ne-am întors la Obad. Ceea ce credeam că vom găsi, recunoaÅŸtem, e chiar contrariul realităţii. Însă trecând colÅ£ul ÅŸcolii, mormane de pământ, de saci ÅŸi tâmplărie erau noile accesorii ale vechii curÅ£i. Åži, mai cu seamă, indiciile asumării. Aproape copilăreÅŸte, am Å£âÅŸnit în micul palat al copiilor din Obad, iar priveliÅŸtea ne-a tăiat respiraÅ£ia. Cu prea mici excepÅ£ii, ÅŸcoala renăştea. FăgăduinÅ£ele noastre ÅŸi, indirect, ale primarului în faÅ£a micuÅ£ilor prindeau viaţă. PereÅ£ii claselor au fost izolaÅ£i ÅŸi refinisaÅ£i. Pardoselile sunt schimbate, sobele au fost reconstruite, iar uÅŸile unor săli, de asemenea, înlocuite.

Sala « grădinarilor » primea nou contur, devenea mai largă, mai luminoasă, deci prietenoasă. Peste aÅŸteptări, holul larg al ÅŸcolii a fost diminuat, jumătate din perimetru fiind alocat grupurilor sanitare. Moment istoric la Obad: ÅŸcolarii vor avea toalete de faianţă ÅŸi apă curentă. Cu siguranţă, pentru cei mai mulÅ£i dintre ei, acestea reprezintă o premieră, iar lecÅ£iile de igienă vor fi, astfel, concretizate. Iar toată aventura a scos din conturile primăriei doar 300 de milioane de lei vechi, plus mâna de lucru a echipei de constructori, de asemenea plătiÅ£i de administraÅ£ia din Ciacova. Am plecat de la Obad cu sufletul sus, dar cu nădejdea că, dincolo de bucuria noii case, micii ÅŸcolari nu îÅŸi vor uita partea lor de promisiune: în fiecare zi, o pagină de lectură (dintr-o carte)!.


Responsabilii Liceului Teoretic din Ciacova, încă în vacanţă?
Satisfăcut de întoarcerea noastră, dar mai ales de faptul că s-a lăsat convins că va reuÅŸi ÅŸi fără finanÅ£area din proiectul depus, am avut surpriza să constatăm că priorităţile “la zi” ale primarului erau ÅŸcolile ÅŸi, deci, copiii. Åži elevii gimnaziului din Ciacova, care până mai ieri foloseau toalete ce Å£in trecătorii la distanţă, vor avea grupuri sanitare moderne. Alături de acestea, edilii au pregătit pentru întreaga comunitate ÅŸcolară ÅŸi un teren de minifotbal (baschet sau alte sporturi), asfaltat sintetic, după toate normele. Åži anumite săli de clasă au avut parte de cosmetizări, însă majoritatea celor deschise la parterul clădirii ne-au lăsat impresia că prin ele nu a mai trecut picior de responsabil în această vară. Praful ÅŸi rămăşiÅ£ele vechiului an, alături de câteva perechi de pantofi de sport defineau mediul în care, peste ÅŸapte zile, vor intra elevi. Sperăm că mesajul încă păstrat pe tablă - “Vacanţă” - va fi înlocuit cu “Bine aÅ£i venit!” sau “Spor la învăţătură!”.


Părinţii, singura resursă sigură
Mai descentralizată decât în rural, în sensul că directorii trebuie să se cam descurce singuri, situaÅ£ia ÅŸcolilor din TimiÅŸoara poate fi înÅ£eleasă, de asemenea, cu mai multe nuanÅ£e. Există unităţi în care nu se miÅŸcă numic fără primărie sau alte resurse, dar ÅŸi instituÅ£ii unde managerii îÅŸi merită titulatura. De cele mai multe ori, aceste lucrări sunt suportate de buzunarele părinÅ£ilor, dar, în penuria de intervenÅ£ii locale sau naÅ£ionale, bine ÅŸi la timp gospodărite, ele sunt salvatoare. În special la clasele mici, unde prima zi de ÅŸcoală ar trebui să fie o sărbătoare. Cu excepÅ£ia lucrărilor de anvergură, realizate de firme contractate de primărie sau de personalul de întreÅ£inere al ÅŸcolii, la Colegiul NaÅ£ional de Artă “Ion Vidu” din TimiÅŸoara gospodărirea sălilor de clasă se face cu sprijin de la familiile elevilor. Într-o situaÅ£ie asemănătoare, dar cu un avans de timp, se află unica ÅŸcoală timiÅŸoreană cu energie verde. Åžcoala cu Clasele I-VIII nr. 22 este pregătită să îÅŸi primească elevii. “Singurele investiÅ£ii care, în afara lucrărilor de întreÅ£inere, le mai avem de făcut sunt modernizarea sălii de sport ÅŸi termoizolarea pereÅ£ilor exteriori”, ne-a declarat directorul instituÅ£iei, prof. Ana Buzărnescu.


Procentul lui Funeriu, infirmat în judeÅ£ul TimiÅŸ
Din spatele datelor centralizate, inspectorul ÅŸcolar general-adjunct Halasz Francisc pune diagnosticul: “Din 647 de unităţi ÅŸcolare, peste o sută (mai exact 104), nu beneficiază de autorizaÅ£ia sanitară de funcÅ£ionare. TotuÅŸi, 86 de ÅŸcoli se află în curs de autorizare, iar datele se schimbă de la o săptămână la alta, în favoarea celor care primesc avizul”. Domnul Halasz a precizat că, în următoarele luni, după finalizarea unor lucrări de reparaÅ£ie sau reabilitare, vor mai fi autorizate alte unităţi, astfel încât procentul solicitat de ministrul Daniel Funeriu, de 5 la sută raportat la populaÅ£ia ÅŸcolară, nu la imobile, să fie atins. “În prezent, ne situăm la 7 la sută”, a afirmat Halasz.