La începutul săptămânii, mai mulţi primari de comune timişene au întreprins un "desant bugetar" la sediul Companiei Naţionale de Investiţii din Capitală, pentru a-şi promova proiectele de investiţii locale - testând astfel, chiar dacă nemărturisit, dacă declarata reorientare spre investiţii a "bugetului de austeritate" este sau nu reală. Testul era cu atât mai necesar, cu cât, la începutul săptămânii viitoare, există şanse mari de a fi "bătute în cuie" şi bugetele locale, care, la nivel comunal, sunt dependente de redirecţionările "de la judeţ" în proporţie de 30 până la 70 de procente.

Printre primarii în cauză s-a numărat şi domnul Ioan Farcalău (foto dreapta), alesul comunei Peciu Nou, care ne-a declarat că vizita la CNI a avut drept scop construirea unei baze sportive cu teren sintetic şi nocturnă, respectiv, a unui bazin de înot olimpic acoperit.

"Am considerat, pe de o parte, că trebuie să ne adaptăm situaţiei de a fi o comună cu o pondere mare a copiilor şi tineretului, pe de alta, că cele două obiective pot deveni ulterior o sursă de autofinanţare a bugetului local, în cadrul unei baze de agrement mai largi", ne-a spus primarul de Peciu Nou, precizând şi sumele pe care speră să le atragă: 300.000 de lei pentru baza sportivă şi un milion pentru bazin.

Pentru a înţelege importanţa unor asemenea proiecte pentru o comunitate rurală, e suficient să precizăm că sursele proprii ale bugetului comunal se ridică, în cazul Peciu Nou, la mai puţin de triplul sumei destinate olimpismului sătesc: mai exact 3,1 milioane de lei.

Iar Peciu Nou este un caz fericit, bugetul local - care, ne asigură primarul, este deja pregătit, aşteptând doar ajustarea cu alocaţiile de la eşaloanele superioare - având nevoie de la Consiliul Judeţean de "doar" alte două milioane de lei.

Nu la fel stau lucrurile la Giulvăz, unde suma aşteptată de la CJT se ridică la 1,5 milioane, faţă de numai 600.000 de lei venituri proprii. Spre deosebire de colegul său de la Peciu Nou, pe deplin încrezător în "dărnicia judeţeană" (pe motiv de... dulapuri burduşite cu proiecte!), primarul giulvezean Florentin Cristeţi (foto stânga) este mai prudent: "Este totuşi un an de criză, aşa că trebuie să aşteptăm să vedem cât vom primi efectiv". Şi aleşii din Giulvăz au testat "oportunitatea CNI" (ca şi cei din Foeni şi Pădureni), iar numărul de proiecte este şi aici semnificativ.

Câte dintre ele vor prinde viaţă în acest an, rămâne să vedem. Cert este că, spre deosebire de situaţia din marile oraşe, aleşii comunelor timişene pot fi liniştiţi cel puţin într-o privinţă: mari sau mici, veniturile proprii ale localităţilor lor sunt sigure în proporţie de cel puţin 95 la sută, ceea ce se reflectă pe deplin în gradul ridicat de colectare - adică în cozile pentru plata taxelor, întâlnite şi la Giulvăz, şi la Peciu Nou.

LAURENÅ¢IU NISTORESCU