Construirea viitoarelor autostrăzi ridică, în România, o problemă resimţită mai ales de cei care au terenuri în zonele vizate. Comuna Giarmata nu face excepţie: cei aproximativ cinci kilometri din tronsonul viitoarei autostrăzi Arad - Timişoara afectează 170 de proprietăţi individuale. Marea nemulţumire a expropriaţilor o reprezintă preţurile oferite drept despăgubiri, care sunt cuprinse între 1,75 şi 9,75 de euro pe metrul pătrat de teren. Cel mai mic preţ l-a primit primăria din localitate, pentru cei 23.000 de metri pătraţi pe care îi are pe tronsonul respectiv.Construirea viitoarelor autostrăzi ridică, în România, o problemă resimţită mai ales de cei care au terenuri în zonele vizate. Comuna Giarmata nu face excepţie: cei aproximativ cinci kilometri din tronsonul viitoarei autostrăzi Arad - Timişoara afectează 170 de proprietăţi individuale. Marea nemulţumire a expropriaţilor o reprezintă preţurile oferite drept despăgubiri, care sunt cuprinse între 1,75 şi 9,75 de euro pe metrul pătrat de teren. Cel mai mic preţ l-a primit primăria din localitate, pentru cei 23.000 de metri pătraţi pe care îi are pe tronsonul respectiv. "Nu am acceptat 1,75 euro pentru un metru pătrat şi probabil că vom ajunge în instanţă. Am depus deja contestaţie, să vedem cum se va rezolva. Sunt mulţi săteni care au acţionat deja în instanţă, nemulţumiţi de sumele oferite", ne-a spus Ioan Davaia, primarul din Giarmata. Preţurile prea mici nu sunt singurele probleme care vin o dată cu demararea lucrărilor pentru autostradă. Următorul pas va fi acela al descărcărilor arheologice, operaţiune care încă nu a început. Şi care, consideră edilul din Giarmata, ar trebui să se rezolve cât mai repede, pentru a nu întârzia lucrările.

Viitorul tronson de autostradă ar trebui să aducă şi câteva avantaje. Lipsa investitorilor, care nu s-au prea înghesuit în ultimii 18 ani să îşi deschidă afaceri în localitate, este cea mai mare problemă cu care se confruntă Giarmata. Tocmai de aceea, primarul Davaia se gândeşte la dezvoltarea unei zone de agrement în apropierea autostrăzii. "Am întocmit deja un PUZ pentru zona în cauză, pentru a-i atrage pe cei interesaţi să deschidă afaceri aici. Ne gândim ca măcar doi - trei întreprinzători locali să-şi deschidă mici afaceri, ceva în domeniul turistic. Până acum nu s-a arătat nimeni interesat, sperăm ca totuşi să se deschidă măcar câteva societăţi", ne-a mai spus edilul.

Poate că unul dintre marile avantaje ale viitoarei autostrăzi este că terenul agricol al localităţii se va mări. Pământul fertil care va fi decopertat o dată cu demararea lucrărilor va fi mutat într-o zonă mlăştinoasă, de pe Valea Măgheruşului, care în felul acesta va deveni... teren agricol, care va fi inclus în circuitul agricol al localităţii. "A fost o propunere, iar noi ne-am dat acordul de principiu. Este un lucru care rezolvă două probleme: scăpăm de acea zonă mlăştinoasă, care oricum nu putea fi folosită şi mărim şi suprafaţa agricolă a comunei. Sperăm ca şi tehnic să se poată realiza. Trebuie să ne gândim la toate beneficiile pe care această autostradă ni le poate aduce", a concluzionat Ioan Davaia.

OFELIA HERGHELEGIU
Foto: LAURENÅ¢IU NISTORESCU