"Unda de şoc" a bugetului de stat pentru înfricoşătorul an fiscal 2009 nu a ajuns încă în teritoriu, iar pe canalele media din toată ţara au şi început să-şi facă loc declaraţiile privind necesitatea rectificării sale de urgenţă - în jos, fireşte, că vremurile sunt grele şi delegaţia FMI ne-a notat economia cu nota "minus 4".

Cât de reale sunt aceste notaţii şi ce se ascunde în spatele lor, vor afla, vorba lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, "copiii noştri şi copiii copiilor noştri"; noi ne-am propus un obiectiv mult mai modest: de a sonda în ce măsură sunt pregătite bugetele comunale timişene să facă faţă problemelor locale din acest an.

Poate cea mai mare îngrijorare, din cele aproape 20 de primării vizitate până acum, a fost cea pe care am întâlnit-o la Liebling. Primarul Ioan Gheorghe Munteanu (foto dreapta) avea motive întemeiate: comparativ cu anul trecut, încasările la buget în primele zece săptămâni din 2009 au scăzut cu mai bine de 50 la sută, iar cifrele estimate a fi primite "de sus" se anunţau reduse cu aproape o zecime.

Aleşii locali n-au depus însă armele, lucru de care ne-am convins în cursul raidului prin centrul de comună, transformat într-un veritabil şantier: lucrările la reţeaua de canalizare de 11,3 kilometri sunt în toi, reparaţiile capitale la noul sediu al grădiniţei sunt avansate (lucrarea urmând a fi încheiată în cel mult patru săptămâni), noua biserică ortodoxă (foto stânga) se ridică într-un ritm susţinut, parcă, de apropierea Sfintelor Paşti etc., iar de această frenezie a construcţiilor şi reconstrucţiilor pare a se molipsi şi sectorul particular.

Aproape în antiteză, la Primăria Satchinez ultimele tuşe ale bugetului comunal erau trase cu un optimism generat de speranţa într-o solidă creştere a veniturilor locale - care ar urma să sporească de la 3,9 milioane de lei în 2008, la aproape 4,5 milioane anul acesta. Primarul Ion Dan Florin ne dă şi explicaţiile de rigoare: sursa acestei creşteri o reprezintă nu doar majorarea impozitelor imobiliare, ci şi faptul că unii agenţi economici s-au preocupat să-şi "up-gradeze" clădirile deţinute pe raza comunei.

În ce priveşte veniturile obţinute de la şi prin bugetul judeţean, fără a lua în calcul şi sumele destinate explicit unor proiecte de infrastructură (dintre care cel mai tare îi arde pe satchinezeni drumul spre Orţişoara şi modernizarea reţelei electrice), aleşii locali se aşteaptă la cel puţin 3,1 milioane de lei, oarecum la acelaşi nivel cu alocările din 2008.

În schimb, la Jebel, unde ne-a stat la dispoziţie cu lămuriri primarul Sabin Bociu, situaţia se prezintă sensibil echilibrată: atît veniturile locale (estimate la aproximativ 600 de mii de lei), cât şi sumele aşteptate "de sus" (estimate la puţin peste 2,1 milioane de lei) sunt foarte aproape de cele cu care bugetul comunal a lucrat şi în anul precedent. Desigur, dacă între timp nu intervine vreun "tsunami" financiar - dar şi pentru acest caz, Jebelul are o "rezervă strategică": undeva în Emirate există un orăşel cam de aceleaşi dimensiuni şi purtând acelaşi nume: portul Jebel-Ali din Dubai.

LAURENÅ¢IU NISTORESCU