Conform unor studii recente ale OrganizaÅ£iei NaÅ£iunilor Unite, o jumătate din teritoriul Uniunii Europene se va deÅŸertifica până în 2021. Există deja 12 state europene, printre care ÅŸi România, care suferă de pe urma acestui fenomen.

În România, regiunile cele mai predispuse sunt Dobrogea, Oltenia ÅŸi Banat, unde pământul se va usca din cauza lipsei apei. Printre cele zece judeÅ£e care suferă de pe urma aridizării se numără ÅŸi TimiÅŸul, o zonă în care, pe vremuri, fiecare sătuc avea câte o pădurice, dar care, la ora actuală, este puternic afectată de degradarea solului.

O măsură firească ar fi împăduririle, în condiÅ£iile în care, în Câmpia de Vest, mai există doar 2,8 la sută din suprafaţă ocupată cu păduri. Există bani pentru plantarea pădurilor, dar nu totdeauna autorităţile locale sprijină aceste proiecte, iar cetăţenii nici atât.

O jumătate de milion de euro alocaţi pentru 58 de hectare de pădure s-ar putea pierde, de exemplu, la Biled, din cauza unor procese interminabile, a atras atenţia, astăzi, conducerea Prefecturii Timiş.

SuprafeÅ£ele acoperite cu păduri ale României s-au redus, în ultimii ani, sub media europeană. În Å£ara noastră mai sunt doar 6,4 milioane de hectare de pădure, ceea ce reprezintă 27 la sută din suprafaÅ£a totală, media europeană fiind de 32 la sută.

În TimiÅŸ, se fac împăduriri în mai multe localităţi: Uivar ÅŸi Otelec (171,5 ha - 890.000 de euro), Jamu Mare (156,62 ha - 499.000 de euro), Remetea Mică (192,59 ha - 1.200.000 de euro), Săcălaz (40,2 ha - 43.000 de euro) ÅŸi Ghizela (50 ha - 56.000 de euro).

De asemenea, există finanţare asigurată şi pentru alte păduri: Biled (58 ha - 530.000 de euro), Jimbolia (47,71 ha - 400.000 de euro), Cenad (73,14 ha - 510.000 de euro), Gătaia (175,51 ha - 845.000 de euro), Pesac (22,17 ha - 172.000 de euro), Becicherecu Mic (14,33 ha - 89.000 de euro) şi Dudeştii Vechi (15 ha - 126.000 de euro).

Din fondurile structurale, urmează să mai fi împădurite aproape 100 de hectare, în Becicherecu Mic, BalinÅ£, Dumbrava ÅŸi Birda.

Procesele ţin pădurea pe loc

După cum au semnalat, astăzi, prefectul Mircea Băcală, subprefectul Zoltan Marossy ÅŸi inspectorul-ÅŸef Aristotel ViÅŸoiu, de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ÅŸi Vânătoare TimiÅŸoara, în comuna Biled există o problemă cu împădurirea.

"Primăria ÅŸi asociaÅ£ia crescătorilor de animale din Biled au decis, în 2011, un amplasament pentru pădure, după care asociaÅ£ia s-a răzgândit ÅŸi a solicitat un alt amplasament. Problema s-a rezolvat, dar acum, în ianuarie, asociaÅ£ia a venit cu o nouă solicitare. În localitate s-au făcut plângeri penale între primărie ÅŸi asociaÅ£ie, astfel că voi merge la faÅ£a locului pentru a vedea adevărata problemă", a declarat Mircea Băcală.

Conform lui Aristotel ViÅŸoiu, în Biled nu există nici măcar un umbrar pentru animale, iar până la ora actuală s-ar fi putut face măcar împrejmuirea viitoarei păduri. Se pare că tentativa câÅŸtigătorului licitaÅ£iei pentru împădurire de a ajunge la amplasament cu tractorul a fost întâmpinată cu pietre, astfel încât au fost chemaÅ£i jandarmii. Deocamdată, s-a ajuns la un blocaj ÅŸi nu se ÅŸtie care va fi soarta celor 350.000 de puieÅ£i care ar trebui plantaÅ£i la Biled în această primăvară ÅŸi care ar ocupa 58 din cele 550 de hectare, cât are păşunea localităţii.

Terenuri pe care nu le vrea nimeni

Conform subprefectului Zoltan Marossy, cei care doresc să asigure viitorul copiilor lor sunt obligaÅ£i să se îngrijească de habitat. "Există suprafeÅ£e de teren pe care nu le doreÅŸte nimeni la retrocedare, sunt aÅŸa-numitele terenuri neproductive. De exemplu, ne-am chinuit să clarificăm situaÅ£ia de la Jamu Mare, unde, din cele 1.200 de hectare de teren al statului, 300 se aflau în judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin. Am rezolvat problema, dar, când să dăm pământul înapoi, nimeni nu-l vroia. Acolo se aflau, de fapt, niÅŸte râpe, care figurau ca terenuri agricole. AÅŸ vrea să le atrag atenÅ£ia primarilor din judeÅ£ că Banatul ar putea deveni deÅŸert ÅŸi că nepoÅ£ii lor ar putea să se joace în nisip. Ar trebui să ne ajute să clarificăm problemele privind categoriile de terenuri, iar atuncoi când se împrietenesc cu marii investitori în agricultură, ar putea să-i convingă că la hotarul dintre două mari proprietăţi este cel mai bine să se afle o pădurice, ca să se ÅŸtie al cui este pământul".

Pădurile, a amintit Marossy, nu ar rezolva doar problema deşertificării, ci şi pe cea a prafului, pentru care Uniunea Europeană ne trage mereu de urechi.