Oraşul timişean Făget este, alături de Teiuşul Albei, punctul de start al fenomenului de urbanizare postdecembristă şi postindustrială din România - şi asta, nu doar pentru că a fost prima localitate ridicată la rang urban după 1989 (faptul se petrecea în 1994), ci şi pentru că problematica cu care se confruntă Făgetul, de mai bine de trei cincinale încoace, are valoare de experiment pentru celelalte aproape o sută de mici aşezări ale ţării, pe care, din motive mai mult sau mai puţin obiective, guvernele din ultima generaţie le-au declarat oraşe.

Dacă, în cazul celor din urmă, "înnobilarea" administrativă n-a fost decât arareori însoţită şi de un program coerent de înzestrare a aşezării cu instituţiile şi infrastructura specific urbane, la Făget acest aspect a fost, din fericire, urmărit metodic atât în "epoca Dorel Covaci" (primarul "de cursă lungă" al oraşului, devenit între timp deputat), cât şi în mandatul actual, al primarului Marcel Avram.

Ca atare, în venerabilul "Oraş al Castanilor", cum mai este alintat venerabilul târg al Făgetului (care, în pofida acestui alint, îşi trage totuşi numele de la întinsul codru de fagi în mijlocul căruia s-a născut, cu peste şase veacuri în urmă, cetatea ce a precedat oraşul), pot fi întâlnite astăzi semnele unei urbanizări recente, dar solide: principalele instituţii sunt fie strămutate în sedii noi, monumentale (precum primăria însăşi sau Ocolul Silvic), fie înfiinţate "de la zero" (precum judecătoria), s-a conturat un centru urban cu instituţii financiar-bancare, a sporit ponderea blocurilor de locuinţe (acestea concentrează în prezent aproape o cincime din populaţia centrului urban), s-au extins şi modernizat spaţiile de promenadă şi agrement, au fost create centre culturale etc.

Poate cel mai important lucru realizat la Făget este că oraşul s-a dezvoltat nu numai pentru sine, ci şi pentru întreaga zonă montană a judeţului, pe care o polarizează în mod natural, autorităţile urbane fiind, în acest scop, într-un permanent dialog cu autorităţile celor şapte comune care constituie acest areal. Singurul obstacol care putea stopa această evoluţie exemplară era criza generală.

Investiţiile în infrastructură continuă
Vreme îndelungată campion la investiţii publice, oraşul Făget a resimţit şi el rapida reducere a motoarelor economiei naţionale, mai multe obiective fiind fie abandonate, fie (în cazul celor pe care şi le-a fixat actualul edil-şef) amânate. Printre cele din urmă, ne spune primarul Marcel Avram, se numără şi noul parc urban, a cărui realizare este finanţată printr-un proiect european de mediu.

"Important este că nu ne abandonăm obiectivele, ci doar ne adaptăm situaţiei generale", ne spune alesul făgeţenilor, precizând că s-a acordat prioritate centrului civic, în momentul de faţă aproape finalizat, pentru că aici urmează să se desfăşoare, de Zilele Făgetului - sărbătoarea Maicii Domnului, ruga tradiţională. În acest spaţiu au fost amenajate cu dale trotuarele, a fost instalat mobilier urban modern, iar perimetrul din faţa recent reabilitatei Casine Făgeţene (monument de arhitectură urbană de secol XIX, înscris în patrimoniul naţional, care şi-a reluat funcţia de centru cultural al oraşului) se lucrează la amenajarea unui perimetru pietonal, destinat festivităţilor publice, în care a fost deja instalată şi scena pentru sărbătoarea din 15 august.

Cea mai mare parte a acestor lucrări se realizează cu finanţare de la bugetul local, iar recenta rectificare a acestuia (limitată, la fel ca în 90 la sută din comunităţile locale, la mutarea sumelor necheltuite de la un capitol la altul) a fost orientată tocmai spre finanţarea lucrărilor la străzi şi trotuare.

Recesiunea se combate cu investiţii
Atunci când resursele locale sunt, fatalmente, limitate, iar şanse de a obţine finanţări guvernamentale pentru obiective mai mari sunt şi ele reduse, singura soluţie realistă este atragerea de investiţii private. În acest an, ne spune primarul Marcel Avram, această preocupare a fost cu atât mai intensă, cu cât de ea depindea evitarea unei crize sociale locale.

"Forţa de muncă din Făget este afectată pe de o parte de măsurile de austeritate luate pentru sectorul bugetar, care va disponibiliza un număr important de oameni, pe de alta de faptul că unele sectoare din economia reală, comerţul, construcţiile etc., sunt încă în regres. De aceea, era vital pentru noi să obţinem crearea de noi locuri de muncă, dar şi să ne asigurăm cu noi resurse la bugetul local", ne declară edilul-şef.

Reuşitele la acest capitol sunt remarcabile. În sfera producţiei, a fost atrasă o investiţie portugheză, noua întreprindere (care a preluat hala rămasă neutilizată a fostei fabrici de încălţăminte din oraş) urmând să producă confecţii pentru autovehicule. Până în prezent, au fost deja angajaţi o sută de salariaţi, numărul total de locuri de muncă preconizat fiind de 320.

O altă investiţie s-a materializat deja în sfera comerţului, în fostul sediu al primăriei locale (devenit, pentru scurtă vreme, clădire şcolară) deschizându-se primul supermarket din zona montană a judeţului, din reţeaua "Profi". "În acest caz, ne-a preocupat nu numai crearea celor 32 de locuri de muncă, ci şi apariţia unui factor de echilibrare a preţurilor pe piaţa locală", ne precizează primarul făgeţean, adăugând că în septembrie vor demara lucrările la o investiţie similară, "Penny Market", care se va finaliza la începutul anului 2011, când vor apărea alte circa 30 de noi slujbe. "Putem spune că, până la sfârşitul acestui an, sperăm noi, de final de recesiune, sunt întrunite condiţiile să reducem şomajul în Făget sub cota de 5 la sută", conchide interlocutorul nostru.

Pregătiri pentru relansare
Pentru oraşul Făget, aşteptata relansare economică are (cel puţin aşa se doreşte) câteva semne concrete. Unul dintre acestea este demararea proiectului de reabilitare şi extindere a reţelei de apă, adjudecat în colaborare cu operatorul judeţean Aquatim, care a preluat de la începutul acestui an gestiunea sistemului local. Ecuaţia problemei apei la Făget este simplă, dar costisitoare: dacă oraşul propriu-zis are o reţea completă, dar învechită, a acestor utilităţi, şapte dintre cele nouă sate aparţinătoare sunt cu totul lipsite de astfel de facilităţi, iar Temereştiul şi Bichigiul sunt acoperite doar parţial.

"Ne aşeptăm ca, în prima etapă, care se va derula între anii 2010 - 2013, să se investească şase milioane de euro în refacerea reţelelor existente de apă/canal şi a staţiei de epurare, precum şi în construirea unei noi staţii de filtrare. De asemenea, sperăm ca două dintre satele aparţinătoare să beneficieze şi ele de reţele noi, în vreme ce celelalte şapte să fie înzestrate cu reţele proprii în etapa a doua, dintre anii 2013 - 2018, când este planificată o investiţie de încă opt milioane de euro", ne mai spune alesul făgeţenilor.

Drumurile care fac legătura cu constelaţia de sate aparţinătoare (nouă la număr, care însumează aproape jumătate din populaţia de 7.500 de locuitori a unităţii administrative) sunt, la rândul lor, în plin proces de reabilitare - etapa în derulare, a treia la număr, constând în plombări pe cei opt kilometri de traseu care leagă centrul urban cu satele Temereşti şi Bunea. "Sunt lucrări pe care trebuie să le facem acum, pentru că dacă le amânăm, ne amânăm de fapt propria relansare, care depinde de infrastructură", apreciază primarul Marcel Avram.

Articol scris de Laurenţiu Nistorescu şi Ofelia Herghelegiu