OraÅŸul timiÅŸean Făget este, alături de TeiuÅŸul Albei, punctul de start al fenomenului de urbanizare postdecembristă ÅŸi postindustrială din România - ÅŸi asta, nu doar pentru că a fost prima localitate ridicată la rang urban după 1989 (faptul se petrecea în 1994), ci ÅŸi pentru că problematica cu care se confruntă Făgetul, de mai bine de trei cincinale încoace, are valoare de experiment pentru celelalte aproape o sută de mici aÅŸezări ale ţării, pe care, din motive mai mult sau mai puÅ£in obiective, guvernele din ultima generaÅ£ie le-au declarat oraÅŸe.

Dacă, în cazul celor din urmă, "înnobilarea" administrativă n-a fost decât arareori însoÅ£ită ÅŸi de un program coerent de înzestrare a aÅŸezării cu instituÅ£iile ÅŸi infrastructura specific urbane, la Făget acest aspect a fost, din fericire, urmărit metodic atât în "epoca Dorel Covaci" (primarul "de cursă lungă" al oraÅŸului, devenit între timp deputat), cât ÅŸi în mandatul actual, al primarului Marcel Avram.

Ca atare, în venerabilul "OraÅŸ al Castanilor", cum mai este alintat venerabilul târg al Făgetului (care, în pofida acestui alint, îÅŸi trage totuÅŸi numele de la întinsul codru de fagi în mijlocul căruia s-a născut, cu peste ÅŸase veacuri în urmă, cetatea ce a precedat oraÅŸul), pot fi întâlnite astăzi semnele unei urbanizări recente, dar solide: principalele instituÅ£ii sunt fie strămutate în sedii noi, monumentale (precum primăria însăşi sau Ocolul Silvic), fie înfiinÅ£ate "de la zero" (precum judecătoria), s-a conturat un centru urban cu instituÅ£ii financiar-bancare, a sporit ponderea blocurilor de locuinÅ£e (acestea concentrează în prezent aproape o cincime din populaÅ£ia centrului urban), s-au extins ÅŸi modernizat spaÅ£iile de promenadă ÅŸi agrement, au fost create centre culturale etc.

Poate cel mai important lucru realizat la Făget este că oraÅŸul s-a dezvoltat nu numai pentru sine, ci ÅŸi pentru întreaga zonă montană a judeÅ£ului, pe care o polarizează în mod natural, autorităţile urbane fiind, în acest scop, într-un permanent dialog cu autorităţile celor ÅŸapte comune care constituie acest areal. Singurul obstacol care putea stopa această evoluÅ£ie exemplară era criza generală.

InvestiÅ£iile în infrastructură continuă
Vreme îndelungată campion la investiÅ£ii publice, oraÅŸul Făget a resimÅ£it ÅŸi el rapida reducere a motoarelor economiei naÅ£ionale, mai multe obiective fiind fie abandonate, fie (în cazul celor pe care ÅŸi le-a fixat actualul edil-ÅŸef) amânate. Printre cele din urmă, ne spune primarul Marcel Avram, se numără ÅŸi noul parc urban, a cărui realizare este finanÅ£ată printr-un proiect european de mediu.

"Important este că nu ne abandonăm obiectivele, ci doar ne adaptăm situaÅ£iei generale", ne spune alesul făgeÅ£enilor, precizând că s-a acordat prioritate centrului civic, în momentul de faţă aproape finalizat, pentru că aici urmează să se desfăşoare, de Zilele Făgetului - sărbătoarea Maicii Domnului, ruga tradiÅ£ională. În acest spaÅ£iu au fost amenajate cu dale trotuarele, a fost instalat mobilier urban modern, iar perimetrul din faÅ£a recent reabilitatei Casine FăgeÅ£ene (monument de arhitectură urbană de secol XIX, înscris în patrimoniul naÅ£ional, care ÅŸi-a reluat funcÅ£ia de centru cultural al oraÅŸului) se lucrează la amenajarea unui perimetru pietonal, destinat festivităţilor publice, în care a fost deja instalată ÅŸi scena pentru sărbătoarea din 15 august.

Cea mai mare parte a acestor lucrări se realizează cu finanÅ£are de la bugetul local, iar recenta rectificare a acestuia (limitată, la fel ca în 90 la sută din comunităţile locale, la mutarea sumelor necheltuite de la un capitol la altul) a fost orientată tocmai spre finanÅ£area lucrărilor la străzi ÅŸi trotuare.

Recesiunea se combate cu investiţii
Atunci când resursele locale sunt, fatalmente, limitate, iar ÅŸanse de a obÅ£ine finanţări guvernamentale pentru obiective mai mari sunt ÅŸi ele reduse, singura soluÅ£ie realistă este atragerea de investiÅ£ii private. În acest an, ne spune primarul Marcel Avram, această preocupare a fost cu atât mai intensă, cu cât de ea depindea evitarea unei crize sociale locale.

"ForÅ£a de muncă din Făget este afectată pe de o parte de măsurile de austeritate luate pentru sectorul bugetar, care va disponibiliza un număr important de oameni, pe de alta de faptul că unele sectoare din economia reală, comerÅ£ul, construcÅ£iile etc., sunt încă în regres. De aceea, era vital pentru noi să obÅ£inem crearea de noi locuri de muncă, dar ÅŸi să ne asigurăm cu noi resurse la bugetul local", ne declară edilul-ÅŸef.

ReuÅŸitele la acest capitol sunt remarcabile. În sfera producÅ£iei, a fost atrasă o investiÅ£ie portugheză, noua întreprindere (care a preluat hala rămasă neutilizată a fostei fabrici de încălţăminte din oraÅŸ) urmând să producă confecÅ£ii pentru autovehicule. Până în prezent, au fost deja angajaÅ£i o sută de salariaÅ£i, numărul total de locuri de muncă preconizat fiind de 320.

O altă investiÅ£ie s-a materializat deja în sfera comerÅ£ului, în fostul sediu al primăriei locale (devenit, pentru scurtă vreme, clădire ÅŸcolară) deschizându-se primul supermarket din zona montană a judeÅ£ului, din reÅ£eaua "Profi". "În acest caz, ne-a preocupat nu numai crearea celor 32 de locuri de muncă, ci ÅŸi apariÅ£ia unui factor de echilibrare a preÅ£urilor pe piaÅ£a locală", ne precizează primarul făgeÅ£ean, adăugând că în septembrie vor demara lucrările la o investiÅ£ie similară, "Penny Market", care se va finaliza la începutul anului 2011, când vor apărea alte circa 30 de noi slujbe. "Putem spune că, până la sfârÅŸitul acestui an, sperăm noi, de final de recesiune, sunt întrunite condiÅ£iile să reducem ÅŸomajul în Făget sub cota de 5 la sută", conchide interlocutorul nostru.

Pregătiri pentru relansare
Pentru oraÅŸul Făget, aÅŸteptata relansare economică are (cel puÅ£in aÅŸa se doreÅŸte) câteva semne concrete. Unul dintre acestea este demararea proiectului de reabilitare ÅŸi extindere a reÅ£elei de apă, adjudecat în colaborare cu operatorul judeÅ£ean Aquatim, care a preluat de la începutul acestui an gestiunea sistemului local. EcuaÅ£ia problemei apei la Făget este simplă, dar costisitoare: dacă oraÅŸul propriu-zis are o reÅ£ea completă, dar învechită, a acestor utilităţi, ÅŸapte dintre cele nouă sate aparÅ£inătoare sunt cu totul lipsite de astfel de facilităţi, iar TemereÅŸtiul ÅŸi Bichigiul sunt acoperite doar parÅ£ial.

"Ne aÅŸeptăm ca, în prima etapă, care se va derula între anii 2010 - 2013, să se investească ÅŸase milioane de euro în refacerea reÅ£elelor existente de apă/canal ÅŸi a staÅ£iei de epurare, precum ÅŸi în construirea unei noi staÅ£ii de filtrare. De asemenea, sperăm ca două dintre satele aparÅ£inătoare să beneficieze ÅŸi ele de reÅ£ele noi, în vreme ce celelalte ÅŸapte să fie înzestrate cu reÅ£ele proprii în etapa a doua, dintre anii 2013 - 2018, când este planificată o investiÅ£ie de încă opt milioane de euro", ne mai spune alesul făgeÅ£enilor.

Drumurile care fac legătura cu constelaÅ£ia de sate aparÅ£inătoare (nouă la număr, care însumează aproape jumătate din populaÅ£ia de 7.500 de locuitori a unităţii administrative) sunt, la rândul lor, în plin proces de reabilitare - etapa în derulare, a treia la număr, constând în plombări pe cei opt kilometri de traseu care leagă centrul urban cu satele TemereÅŸti ÅŸi Bunea. "Sunt lucrări pe care trebuie să le facem acum, pentru că dacă le amânăm, ne amânăm de fapt propria relansare, care depinde de infrastructură", apreciază primarul Marcel Avram.

Articol scris de Laurenţiu Nistorescu şi Ofelia Herghelegiu