În perioada 2007 - 2008, România se afla printre statele europene cu cele mai rapide ritmuri de creştere a sectorului construcţiilor, fiind, de asemenea, în vârful topului european, după ponderea acestei ramuri economice în produsul intern brut.

Cei care au urmărit atent acest domeniu, la vremea respectivă, îşi amintesc că primul semnal de rău augur a apărut în primăvara lui 2008, când bula imobiliară românească a început să fâsâie, iar ulterior, în momentul când recesiunea economică mondială a lovit această parte de lume, construcţiile patriei au intrat în vrie.

Din păcate, picajul este departe de a se fi oprit. Timişul, care în perioada de boom a construcţiilor era unul dintre judeţele cu un număr foarte mare de lucrări, atât în sectorul locuinţelor, cât şi în cel al investiţiilor companiilor private, se află acum într-o situaţie deplorabilă.

Faţă de 2010, există cu circa 30 la sută mai puţine firme          

Dacă la finele anului trecut, în judeţul Timiş mai erau active circa 400 de firme de construcţii, până în prezent în jur de 30 la sută din ele au ieşit din scenă, potrivit estimării Elenei Balint, manager general al unei societăţi timişorene din branşă.

"Numărul de autorizaţii de construire a scăzut la jumătate faţă de 2010. Se construieşte extrem de puţin pe segmentul rezidenţial şi în acest an s-au redus foarte mult chiar şi investiţiile în spaţiile industriale. Au reuşit să supravieţuiască cei care s-au adaptat, reprofilându-se pe lucrări de infrastructură", susţine Elena Balint.

Peisajul e mai sumbru decât anul trecut şi nici 2012 nu se prefigurează a fi un an luminos pentru constructori. Interlocutoarea noastră susţine că "piaţa nu s-a oprit din cădere.

Dar din 1990 încoace, experienţa ne-a arătat că în anii electorali au început numeroase investiţii din bani publici, în special lucrări de construcţie, pentru că acestea sunt cele mai vizibile.

Singura noastră speranţă este că anul viitor, când vom avea alegeri, se vor scoate nişte bani de la buget şi vor fi demarate lucrări publice".