Producţia slabă obţinută, anul trecut, la grâu a determinat o criză mondială care îşi face tot mai mult simţite efectele. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Australia şi Statele Unite ale Americii, mari producătoare de cereale, dar şi în ţări europene. De pildă, în Ungaria producţia a scăzut cu nouă la sută, în Bulgaria, cu opt la sută, în timp ce în România scăderea a fost de 16 procente.

Coroborată cu situaţia de criză economică, această productivitate scăzută a dus la o creştere spectaculoasă a preţului grâului, acesta dublându-se, în utimele trei luni. Astfel, de la 110 euro, o tonă a ajuns să coste, acum, 220 de euro, iar previziunile sunt tot de creştere, cifrele fiind cuprinse între şase şi zece la sută, în fiecare lună.

România nu putea face excepţie de la această criză mondială, mai cu seamă că producţia realizată a fost doar de 86 la sută din estimările iniţiale. Cifrele au fost influenţate negativ de ploile din iunie şi iulie care au cauzat inundaţii, încolţiri şi întârzieri la recoltare. Creşterea preţului nu a fost pe placul celor care s-au grăbit să vândă în toamnă; în schimb, cei care au ţinut grâul în depozite exploatează la maximum această situaţie, făcând afaceri profitabile.

Din dorinţa de a vinde cât mai repede, s-a ajuns la situaţii paradoxale: unii au exportat grâu cu 150 de euro/tonă (era considerat un preţ bun), iar acum, întrând în criză, au ajuns să-l importe cu 220 de euro! În aceste condiţii, este firesc să crească şi preţul pâinii, grâul fiind un element principal în producerea ei. Dacă ar fi să ne raportăm strict la stocurile existente, scumpirea nu ar trebui să se producă, însă e greu de crezut că nu se va specula criza de pe piaţă.

Pentru judeţul Timiş mai sunt disponibile 24.000 de tone, ceea ce înseamnă că grâul ar ajunge exact până când se coace noua recolta, cu condiţia să nu se mai vândă din stocul existent. Tiberiu Lelescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Timiş, spune că agricultorii timişeni nu au ţinut cont de sfaturile specialiştilor de a cultiva mai mult grâu, mai ales că cerealele încep tot mai mult să fie solicitate pentru producerea de combustibil ecologic. În schimb, pentru acest an, specialiştii recomandă să se pună mai mult accent pe cultura porumbului.