Cu cele mai puţin de 6.500 de hectare de teren arabil pe care le deţin, unităţile administrative timişene Făget şi Margina nu pot fi considerate, în pofida dimensiunii lor teritoriale (trei procente din suprafaţa totală a judeţului), ca formând o zonă agricolă de mare potenţial. Explicaţia constă în relieful montan şi puternic împădurit, care oferă alt profil economic celor 19 localităţi care compun oraşul Făget şi comuna Margina. Cu toate acestea, agricultura clasică este, şi pentru locuitorii de aici, o ocupaţie de prim rang, iar situaţia culturilor din acest an foarte capricios sub aspect meteorologic îi preocupă, în mod firesc, în cel mai înalt grad.

Principala cultură, porumbul, care a fost plantat pe 750 de hectare la Făget şi 350 la Margina, este cea care dă cele mai multe bătăi de cap fermierilor din zona montană a judeţului. "Anul acesta, producţiile ar putea scădea chiar şi de trei ori, comparativ cu anul precedent", ne spune inspectorul agricol Eugen Lăzărescu de la Margina, explicându-se şi de ce: din cauza condiţiilor climaterice vitrege, semănatul a fost întârziat, iar sezonul care a urmat a fost, la rândul său, puţin propice acestei plante.

În schimb, culturile de grâu (180 de hectare la Margina şi tot atâtea la Făget), cartofi (aproape 200 hectare în cele două unităţi), ovăz (180 de hectare în total) şi legume (225 de hectare în total) nu au fost afectate în mod semnificativ. Alte culturi mai importante cultivate în zona Făget - Margina sunt cele de rapiţă (40 de hectare) şi leguminoase de nutreţ (205 hectare).