UDMR are cheia reorganizării administrative din România. Şi în judeţul Timiş, maghiarii păstrează o atitudine rezervată faţă de proiectul de înfiinţare a opt superjudeţe, nefiind prea încântaţi de oferta din acest moment.

"Am convingerea că nu se va întâmpla nimic cu reorganizarea, cel puţin în această sesiune parlamentară. Problema va fi amânată", a spus Francisc Halasz (foto), preşedintele UDMR Timiş.

Maghiarii au motive clare pentru a nu îmbrăţişa o astfel de reorganizare: aşa-numitul Ţinut secuiesc, format din judeţele Harghita şi Covasna, la care s-ar adăuga o parte din judeţul Mureş, riscă să rămână fără o conducere maghiară, în condiţiile în care ar fi arondate şi alte judeţe, cum ar fi Sibiu, Braşov sau Alba, unde ponderea populaţiei este de etnie română.

Lucrurile sunt interesante şi în superjudeţul Timiş care ar rezulta în urma reorganizării. Cea mai mare reprezentativitate o au maghiarii din Arad (peste zece la sută), urmaţi de cei din Timiş (circa şapte la sută), de cei din Hundeoara (sub cinci la sută) şi de cei din Caraş-Severin (nereprezentativi).

Halasz susţine că, făcând o medie, UDMR ar trece pragul de cinci la sută, în cazul în care s-ar constitui noul superjudeţ, însă maghiarii ar întâmpina serioase dificultăţi dacă noua lege administrativă ar presupune alegerea consilierilor judeţeni prin vot uninomninal, fiecare urmând a reprezenta o anumită circumscripţie electorală (după modelul deputaţilor): "În acest caz, doar prin ricoşeu am putea câştiga ceva. Poate că ar trebui schimbată legea electorală, pentru că minorităţile din judeţul Timiş, deşi reprezintă 17 la sută, nu au nici un reprezentant în Consiliul Judeţean Timiş".