* După ce, decenii de-a rândul, familii şi chiar generaţii întregi de români şi-au părăsit ţara fugind spre Occident, "Renaşterea bănăţeană" a descoperit o familie româno-italiană care şi-a vândut casa şi a renunţat la traiul din Germania pentru a se stabili în judeţul Timiş * Claudia şi Rossano Milazzo au lăsat în urmă slujbele de la Audi şi Kaufland, părăsind oraşul nemţesc Heillbron, de lângă Stuttgart, pentru comuna timişeană Bara, unde se ocupă, acum, cu creşterea găinilor

De la Heillbron, la... Bara

Claudia Milazzo s-a născut la Timişoara, a copilărit în oraşul de pe Bega, dar vacanţele şi le-a petrecut în satul Bara, din estul judeţului Timiş, situat la circa 30 de kilometri de Lugoj. La vârsta de 16 ani, împreună cu familia, s-a stabilit în Germania, unde a trăit timp de 17 ani. Acolo l-a cunoscut pe cel care avea să devină soţul său, Rossano Milazzo, de origine italiană, dar născut în Germania, cu care este căsătorită de aproape 11 ani şi are doi copii, Larissa (şapte ani) şi Fabio (şase ani).

Familia Milazzo a locuit la Heillbron, "cel mai mare oraş mic din Germania", aflat la 60 de kilometri de Stuttgart, unde Rossano a lucrat la fabrica de automobile Audi, iar Claudia, la Kaufland. Cei doi şi-au cumpărat şi o casă, în apropiere de Heillbron, cu patru camere, terasă şi grădină, amenajând totul după gusturile lor. Oameni cu idei, deschişi spre inovaţie şi schimbare, soţii Milazzo au renunţat în cele din urmă la viaţa comodă, bine programată şi destul de uşoară din Germania: şi-au vândut casa şi s-au mutat în România, stabilindu-se în... satul Bara. Despre viaţa "reală" şi proiectele începute aici ne-a vorbit Claudia, soţul său fiind plecat în Germania pentru rezolvarea unor probleme.

Ferma din curte

"Într-una din vizitele noastre în România, la mătuşa mea de la Haţeg, soţul meu şi-a exprimat dorinţa de a vizita ferma avicolă a unui prieten de-al unchiului şi, după ce a văzut-o, a spus tranşant: <<Aşa ceva vreau şi eu!>>. De atunci, de la acea idee, a început totul. Tatăl meu, care locuit în Bara, ne-a dat terenul şi casa, în curtea căreia am demarat lucrările la prima hală, apoi au urmat cea de-a doua şi anexele care ni s-au cerut de către Direcţia Sanitar-Veterinară, conform noilor norme europene. Am ţinut neapărat să facem o fermă autorizată, pentru a putea vinde în magazine. Am plecat de la această idee în 2004 şi am început lucrările de construcţie în 2005, nu cu finanţare europeană, ci cu fonduri proprii. În prezent avem o fermă autorizată cu o capacitate de până la 5.000 de găini. Ne-am axat doar pe producţia de ouă pentru consum, pe care, în majoritate, o desfacem la Lugoj, dar mai vindem şi în comună, iar printe cumpărători sunt şi călugării de la Mănăstirea din Dobreşti, ctitorită de patriarhul României, Preafericitul Daniel. Tura trecută am populat ferma cu 3.700 de găini şi ne pregătim cu acelaşi număr pentru următoarea, care va începe în cursul primăverii. De fapt, este vorba de creşterea puilor de o zi, care ajung găini ouătoare, ciclul de producţie fiind de 11 luni. Pentru a treia oară vom aduce pui din Cehia, deşi am avut oferte atât din ţară, cât şi din Italia şi Grecia."

Încă 20.000 de moţate

În privinţa rentabilităţii şi a perspectivelor afacerii, interlocutoarea noastră a precizat: "Am putea spune că ferma este rentabilă, dar acest lucru se va vedea în viitor, pentru că noi am reinvestit toate câştigurile obţinute până acum, când ne aflăm încă în faza de modernizare şi extindere. Momentan colaborăm cu o firmă de consultanţă din Austria, specializată în accesarea de fonduri structurale europene, care ne ajută să implementăm un proiect de extindere. Este vorba de o fermă nouă, cu o capacitate de 20.000 de capete, pentru construirea căreia vom mai cumpăra un teren în suprafaţă de zece hectare. Nu facem această extindere în ideea de a exporta producţia, ci dimpotrivă, pentru că deocamdată piaţa românească este deficitară în privinţa ouălor de consum, iar pentru acoperirea necesarului se apelează la importuri."

Cuptor pentru pâine şi pizza

În paralel cu ridicarea fermei din curte, casa de la numărul 100 a fost complet renovată; are acum alimentare cu apă şi încălzire centrală, iar în pod, la mansardă, soţii Milazzo au amenajat camera copiilor şi un birou, dotat cu telefon, fax, copiator şi calculator conectat la internet. La demisol se află o bucătărie cu toate utilităţile, precum şi o cămară, iar la parter, lângă sufragerie, vor construi o cameră de zi mai mare. În curte şi-au făcut un cuptor în care se coace pâinea, dar şi pizza, iar copiilor le-a fost amenajat un loc de joacă cu tobogane, hinte şi o căsuţă suspendată într-un copac.

"Aici este viaţa reală"

"Cred că sunt condiţii, pe care, să fim sinceri, nici în Germania, la Timişoara sau Lugoj nu le-am fi putut asigura copiilor noştri. În plus, avem avem în apropiere multe dealuri pe care ne putem plimba în voie cu copiii, câinii şi pisicile noastre. Aceasta este libertatea pe care o simţim aici la Bara, unde avem sentimentul că nu ducem lipsă de nimic", a spus Claudia, subliniind: "Nu regretăm plecarea din Germania, cu toate că acolo se munceşte după un program bine calculat şi se trăieşte mai uşor. Eu consider că aici, în România, este viaţa reală, cu toate frumuseţile şi greutăţile ei".

Fosile unice în lume

Pe lângă realizările de până acum, familia Milazzo s-a implicat activ şi în viaţa comunităţii, încercând să sprijine redeschiderea, după un an de zile, a două cabinete medicale, rezolvarea transportului public de călători, dotarea comunei cu o centrală telefonică de capacitate mai mare, precum şi proiectul de reabilitare a bisericii din Rădmăneşti.

"Comuna Bara are un imens potenţial turistic, care nu este în nici un fel exploatat. Astfel, pe raza comunei, la Rădmăneşti, se află un loc fosilifer, o rezervaţie total neamenajată şi nevalorificată. Fosilele găsite la Rădmăneşti, unice în lume, au fost studiate de arheologi din Japonia, Franţa şi Austria, care s-au arătat foarte interesaţi de această zonă şi ar fi păcat ca noi, cei de aici, să nu profităm de o asemenea oportunitate. Ar mai fi de menţionat, în acest context, Mănăstirea de la Dobreşti, din satul natal al patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, loc de mare mândrie pentru noi toţi. Deci Bara poate deveni o zonă turistică de interes naţional şi internaţional şi sunt optimistă că, în curând, se vor face multe în acest sens", a mai spus, în final, fosta locuitoare a Heillbronului, bănăţeanca Claudia Milazzo.

NICOLAE LAIEŢIU