Aproape zilnic, mass media prezintă ştiri în care oameni îşi pun capăt zilelor. Disperarea, depresia, îi fac să renunţe la viaţă. Cei mai mulţi dintre sinucigaşi sunt bărbaţii, care aleg ca modalitate de a renunţa la viaţă spânzurarea.

Psihologii cred că vina o poartă speranţele neîmpărtăşite şi insecuritatea zilei de mâine. De asemenea, şi dificultăţile financiare sau problemele în relaţiile interpersonale pot juca un rol semnificativ în luarea deciziei.

În Timiş, potrivit datelor de la Institutul de Medicină Legală Timişoara, numărul celor care au ales să-şi pună capăt zilelor nu a crescut în ultimii ani.

Profesorul universitar Alexandra Enache, directorul institutului, ne-a declarat: "În Timiş, anul trecut, aproape o sută de persoane s-au sinucis. De câţiva ani, acest număr este constant şi se situează între 95 şi 110. Cei mai mulţi dintre cei care recurg la asemenea gesturi sunt bărbaţi, care aleg ca mijloc de a trece la cele veşnice spânzurarea".

Depresia una dintre cauze

Specialiştii estimează că nouă din zece cazuri de sinucidere sunt legate de o anumită formă de tulburare mentală, în general de depresie. De fapt, peste jumătate dintre persoanele care se sinucid suferă de o anumită formă de depresie, cum ar fi  depresia majoră sau tulburările bipolare (schimbări extreme de dispoziţie).


Psihologul Ali Ergun Baeram, spune că unele forme de manifestare ale bolilor pot fi tratate: "Există depresii care au o anumită cauză, şi aici e vorba de apariţia în viaţa subiectului a unei traume majore, dar şi depresii generate de o scădere a hormonului fericirii, serotinina. Dacă depresia reactivă se poate trata, chiar vindeca, prin şedinţe de terapie, cea de-a doua se poate ameliora, dar trebuie supravegheată periodic". Practic, cu cât depresia e mai severă, cu atât riscul de sinucidere este mai mare, la fel şi dacă depresia este tratată necorespunzator.

Criza economică şi sinuciderile

Criza economică  începută în vara anului 2008 a determinat o creştere a numărului de sinucideri în Europa, dar şi o scădere a numărului deceselor în accidente rutiere, conform unui studiu publicat de revista The Lancet, realizat în zece ţări, printre care se numără şi România.

O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge a analizat variaţiile ratei sinuciderilor la persoanele cu vârste sub 65 de ani în zece ţări - Austria, Cehia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Marea Britanie, Olanda, România şi Ungaria.

Rata sinuciderilor, în continuă scădere până în 2007, a început să crească în 2008, cu cel puţin unu sută în ţările care au aderat la UE în 2004 şi cu aproape 7 la sută în statele care erau deja membre UE la acea dată. Tendinţa s-a agravat în 2009, cu o creştere de cel puţin cinci la sută în fiecare dintre cele zece ţări, cu excepţia Austriei, unde rata sinuciderilor a scăzut din 2007 până în 2009.

Ţările care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei financiare, cum sunt Grecia şi Irlanda, au înregistrat creşteri mai importante ale ratei sinuciderilor (17 şi, respectiv, 13 la sută).

Peste un milion de oameni mor anual din cauza sinuciderilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că sinuciderea este cea mai des întâlnită cauză de deces în rândul adolescenţilor şi adulţilor până în 35 de ani.