Grija zilei de mâine este principala preocupare a sătenilor din Foeni

Romulus Bogdan, un timişean în vârstă din Foeni, este una dintre persoanele din comună care beneficiază de asistent personal. Singurul nevăzător din localitate şi-a pierdut lumina ochilor, după ce, în urmă cu câţiva ani, a avut un accident nefericit. În timp ce săpa în grădină, omul a descoperit o grenadă din cel de-al Doilea Război Mondial, care i-a explodat în faţă, lăsându-l infirm pe viaţă. Alături de el, alţi 15 bolnavi din Foeni şi din satul aparţinător Cruceni au câte un apropiat, plătit de stat, a cărui atribuţie este aceea de a-i îngriji. Asistenţii personali sunt printre puţinii oameni din comună care au un venit sigur. Alte 21 de persoane sunt beneficiare ale Legii 416, a venitului minim garantat, dintre care doar jumătate prestează muncă în folosul comunităţii.

"Persoanele în vârstă şi mamele cu copii sunt scutite de muncă. Numărul cazurilor sociale va creşte, în curând. Vor fi probleme când în jur de 45 de persoane nu vor mai primi ajutorul de şomaj. Oamenii au lucrat la Deta şi la Timişoara şi au fost restructuraţi", ne-a declarat Viorel Ghilezan (foto), viceprimarul comunei Foeni.

Potrivit acestuia, în afară de locurile de muncă sigure din primărie, pentru că disponibilizări nu vor fi - dimpotrivă, schema ar trebui completată cu încă cinci funcţionari publici -, de la alte instituţii publice şi de posturile oferite de cele câteva magazine din localitate, la Foeni se va trăi doar din agricultură. "În comună, există o firmă italiană, care lucrează pământul, şi o staţie de distribuţie a gazului, la care, datorită computerizării, mai lucrează un singur angajat. În Foeni sunt 1.721 de locuitori, dintre care peste 200 sunt copii de şcoală şi grădiniţă", a precizat viceprimarul Viorel Ghilezan.

Casele din lemn, un pericol

Pe lângă lipsa banilor şi nesiguranţa locului de muncă, o parte dintre locuitorii din Foeni îşi păstrează, încă, statutul de sinistraţi. Multe dintre casele ridicate de guvern, în urma inundaţiilor din primăvara anului 2005, riscă să ia foc, din cauza faptului că s-a folosit lemn la construirea lor. "La Foeni şi la Cruceni avem 33 de locuinţe făcute din prefabricate. Oamenii se încălzeau până acum cu teracote, dar acum au trecut la sobe. Fiind foarte frig afară, oamenii pun pe foc mai multe lemne. Cum camerele sunt mici, iar distanţa către coşul de evacuare este mai mică, există riscul producerii unor incendii. De altfel, anul trecut, la Cruceni, şi, recent, la Foeni, am intervenit la două case care riscau să ardă din temelii. Pompierii din formaţia locală au ajuns însă la timp şi au reuşit să salveze bunurile oamenilor", ne-a declarat viceprimarul Ghilezan.

Racordaţi la civilizaţie

O altă problemă de ordin social a fost, ani la rând, cea a creării unor condiţii civilizate de trai. Până acum, locuitorii din Foeni nu au avut canalizare, dar, de curând, au fost demarate lucrările la reţea. Până a dat frigul, s-au realizat deja doi kilometri, însă proiectul prevede ca fiecare gospodărie din comună să aibă acces la reţeaua de canalizare.

"Proiectul a primit finanţare din bani guvernamentali. Cu cele 3,3 miliarde de lei, vom realiza magistrala de canalizare şi o staţie de tratare a apelor uzate", a precizat edilul. Lucrările la reţea se vor relua la primăvară, când timpul va permite acest lucru. "Întâmpinăm şi probleme cu unii consăteni, obişnuiţi de-o viaţă cu apa de la cişmea. Vom încerca să-i convingem că reţeaua de canalizare reprezintă şi un semn de civilizaţie şi le va face şi viaţa mai uşoară", a completat viceprimarul Viorel Ghilezan.

DANA ISTRAT
ANTON BORBELY