•    Raportul cu privire la diagnoza problemelor sociale la nivelul TimiÅŸului arată că din ce în ce mai mulÅ£i locuitori ai judeÅ£ului trăiesc în pragul subzistenÅ£ei

•    Peste 5.800 de timiÅŸeni supravieÅ£uiesc din ajutoare sociale

•    MulÅ£i dintre aceÅŸtia, persoane singure, încearcă să se descurce cu 125 de lei pe lună

•    AlÅ£i peste 5.500 de foÅŸti ÅŸomeri au rămas fără indemnizaÅ£ie, fără a avea un loc de muncă

•    De asemenea, 5.085 de pensionari au venituri sub 350 de lei

•    În fiecare an, în TimiÅŸ, sunt părăsiÅ£i peste 70 de copii, în prezent trăind pe străzi ÅŸi în canale aproape 300 de minori

Raportul cu privire la diagnoza problemelor sociale la nivelul judeţului Timiş, realizat de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC), face o radiografie amară a situaţiei multor timişeni, aflaţi la pragul subzistenţei. Coraborate cu datele Ministerului Muncii, rezultatele raportului arată că un număr mare de timişeni se confruntă cu spectrul unei sărăcii extreme, iar judeţul Timiş nu mai este printre cele mai bogate din ţară.

Polul sărăciei

Statisticile arată că TimiÅŸul este unul dintre judeÅ£ele cu cel mai mare procentaj al persoanelor singure, raportat la totalul beneficiarilor venitului minim garantat. "DeÅŸi, în toate regiunile, persoanele singure deÅ£in ponderea cea mai însemnată în totalul ajutoarelor plătite, această pondere variază considerabil de la o regiune la alta, ÅŸi anume de la 33,3 la sută în centru, la 45 la sută în vestul ţării”, se arată în statisticile Ministerului Muncii. E vorba de oameni singuri, care trăiesc cu 125 de lei pe lună, cât este cuantumul venitului minim garantat pentru persoanele singure. Un pol al sărăciei judeÅ£ului sunt Gătaia sau Tomnatic, după cum relevă raportul DGASPC TimiÅŸ. În aceste localităţi, numărul persoanelor care trăiesc doar din venitul minim garantat poate ajunge până la 15 la sută din totalul populaÅ£iei.

De asemenea, peste 5.800 de timiÅŸeni trăiesc din ajutoare sociale, ÅŸi peste 350 au necesitat, anul trecut, ajutoare de urgenţă, în urma unor situaÅ£ii-limită în care au ajuns. Conform Ministerului Muncii, guvernul a alocat peste un milion de lei unor fundaÅ£ii din TimiÅŸ care administrează unităţi de asistenţă socială, subvenÅ£ii care s-au îndreptat spre alÅ£ii 900 de timiÅŸeni fără venituri, fără adăpost, fără posibilitatea de a beneficia de asistenţă medicală.

Şomerii neindemnizaţi devin cazuri sociale

Rândurile săracilor din TimiÅŸ sunt îngroÅŸate ÅŸi de ÅŸomerii care ies din perioada în care beneficiau de ajutor de ÅŸomaj. În judeÅ£ sunt acum peste 5.500 de persoane aflate în această situaÅ£ie, din caremai mult de 2.700 sunt femei, aproape 800 fiind absolvenÅ£i de studii universitare. Cu venituri foarte mici sunt ÅŸi pensionarii care trebuie să se descurce cu pensii sub 100 de euro. În acest caz sunt  5.085 de bătrâni care au venituri sub 350 de lei.

Conform raportului DGASPC TimiÅŸ, în mediul urban sunt localităţi, precum Jimbolia sau RecaÅŸ, care au un număr mare de copii neÅŸcolarizaÅ£i din motive sociale. AceleaÅŸi probleme sunt ÅŸi în Lovrin sau Nădrag, unde există o rată a abandonului ÅŸcolar destul de mare, cauzată de motive sociale. De asemenea, peste 70 de copii sunt părăsiÅ£i anual în TimiÅŸ, motivul principal fiind condiÅ£ia socială precară a părinÅ£ilor. Un alt fenomen ce Å£ine de sărăcia extremă este cel al obligării copiilor să cerÅŸească, fenomen care a crescut destul de mult în ultimii ani, după cum relevă Raportul diagnozei problemelor sociale din judeÅ£.

La nivelul judeÅ£ului au fost identificaÅ£i 289 de copii ai străzii, însă  "aceste date nu au fost însoÅ£ite de informaÅ£ii din care să reiasă că aceÅŸti copii aparÅ£in în totalitate spaÅ£iului timiÅŸean, existând posibilitatea ca o mare parte dintre aceÅŸtia să provină ÅŸi din alte judeÅ£e ale ţării”, după cum se precizează în raportul amintit. Fenomenul cerÅŸetoriei în rândul minorilor nu este specific doar TimiÅŸoarei. În Periam, de exemplu, au fost depistaÅ£i patru copii obligaÅ£i să cerÅŸească, iar la Sânnicolau Mare ÅŸi la Lugoj, câte zece minori.

Bătrânii singuri sunt o altă categorie de risc. "Există persoane vârstnice care sunt abandonate sau neglijate de către aparÅ£inători fie din cauză că familia nu dispune de posibilităţi materiale, fie pentru că persoana vârstnică se află într-o relaÅ£ie conflictuală cu familia. Mai există ÅŸi posibilitatea ca aceste persoane să nu aibă aparÅ£inători, constatându-se ÅŸi lipsa veniturilor proprii” se specifică în raportul DGASPC TimiÅŸ. Un exemplu în acest sens este localitatea Sânandrei, în care au fost identificate ÅŸapte astfel de cazuri.