Mai cunoscut ÅŸi mai temut în timpul vieÅ£ii sale decât Robin Hood al englezilor, eroul militar român Pavel Chinezu s-a născut în jurul anului 1432, cel mai probabil într-o familie nobiliară autohtonă din nordul Banatului, care întreÅ£inea strânse legături cu partida aristocratică română a cnezilor haÅ£egani, uniÅ£i în jurul familiei CorvineÅŸtilor. AÅŸa cum îi cerea rangul, Pavel Chinezu a îmbrăţiÅŸat de mic cariera armelor ÅŸi a politicii din regatul Ungariei ÅŸi Transilvaniei, obÅ£inând în 1467, pentru scurtă vreme, funcÅ£ia de comite al MaramureÅŸului, iar din 1478, graÅ£ie strălucitelor sale fapte de vitejie (dar ÅŸi a prieteniei cu Iancu de Hunedoara ÅŸi fiul acestuia, regele Matei Corvin), rangul de comite al TimiÅŸoarei ÅŸi căpitan general al armatei regale, demnităţi pe care le-a deÅ£inut timp de 16 ani. Poate cea mai celebră faptă de arme a sa este înfrângerea armatei otomane conduse de generalii sultanului Mahomed al II-lea, când, în fruntea unui mic contingent bănăţean, a intervenit în ajutorul principelui Ardealului, Åžtefan Bathory, alături de care luptau domnitorul valah Basarab Laiotă ÅŸi despotul sârb Vuk Brancovici. Bătălia – care a fost doar una dintre cele peste 30 de campanii ale eroului bănăţean - s-a dat în 9 octombrie 1479, pe Câmpul Pâinii dintre Åžibot ÅŸi Orăştie, cei 12.000 de oÅŸteni creÅŸtini reuÅŸind să înfrângă, mai ales datorită intervenÅ£iei lui Pavel Chinezu, armata invadatoare de peste 20.000 de ieniceri, fiind răsplătit pentru eroismul său cu mănăstirea  Nagyvázsony ÅŸi binecuvântarea Papei Sixt al IV-lea. Răpus de boală în 24 noiembrie 1494, în timpul unei alte campanii militare antiotomane, Pavel Chinezu îÅŸi doarme somnul de veci la mănăstirea din Ungaria, fiind obiect de pelerinaj, în vreme ce armura, coiful ÅŸi paloÅŸul său sunt expuse la loc de cinste în Muzeul NaÅ£ional de la Budapesta.

Oamenii cneazului: unii săraci, alţii liberi... de contract
DeÅŸi nu Pavel Chinezu este întemeietorul localităţii timiÅŸene Satchinez (care apare în documente încă din 1330, sub numele de Villa Kenez, descoperirile arheologice probând că satul exista cel puÅ£in cu două secole mai devreme), marele cneaz bănăţean ÅŸi-a pus amprenta asupra aÅŸezării, întemeind aici o cetate, ale cărei urme, se pare, se ascund sub celebra Gomilă de la ieÅŸirea din sat spre nu mai puÅ£in celebra rezervaÅ£ie de ecosistem „MlaÅŸtinile Satchinez”. Cetatea, care a funcÅ£ionat până spre sfârÅŸitul secolului XVI, a fost declarată monument arheologic (sub numărul TM-I-s-B-06082), în vreme ce rezervaÅ£ia, întinsă pe 1.200 de hectare (cu tot cu aria de protecÅ£ie) ÅŸi supranumită “Delta Banatului”, are parte de propriul său “protectorat cnezial”: cel al programului “Life-Natura” al Uniunii Europene. Deocamdată, însă, nici moÅŸtenirea istorică, nici cea ecologică nu par să să le fie de mare folos actualilor locuitori ai aÅŸezării, care se confruntă cu probleme diferite, dar nu mai mici decât cele de pe vremea nobililor. Ca ÅŸi în Evul Mediu, cuvântul “la modă” este sărăcia – care, tot ca atunci, afectează doar o parte din locuitori, ceea ce n-o face mai uÅŸor de îndurat. "De la sfârÅŸitul anului trecut, criza a început să se resimtă acut ÅŸi la noi”, ne spune primarul Dan Florin Ion, care ne mărturiseÅŸte că, aproape zilnic, este solicitat de unii săteni să-i ajute să-ÅŸi găsească ceva de lucru, fie ÅŸi cu ziua. Comuna Satchinez (care mai înglobează satele Hodini ÅŸi Bărăteaz) are privilegiul de a găzdui o societate de producÅ£ie însemnată (o celebră patiserie), care asigură aproape 200 de locuri de muncă, însă necesarul este mult mai mare. „Avem un ÅŸomaj de cinci-ÅŸapte la sută în comună, care nu creÅŸte deocamdată datorită angajărilor pe care le fac firmele din oraÅŸul învecinat Sânnicolau Mare”, ne mai spune primarul, precizând că rata nu-i include ÅŸi pe ÅŸomerii ieÅŸiÅ£i din plată, o parte dintre aceÅŸtia regăsindu-se pe listele de ajutor social – adică printre cele 63 de dosare aflate în prezent în plată, faţă de „doar” 48 cu opt luni în urmă. Dacă rectificarea bugetară care se aÅŸteaptă în această toamnă nu va asigura fondurile necesare, toÅ£i cei 63 de asistaÅ£i vor rămâne fără singura sursă de existenţă, ni se mai spune, precizându-ni-se că cele 27 de persoane apte de muncă îÅŸi fac datoria.

Casa ÅŸi pământul
Tot ca în epoca medievală, cele mai importante atribute ale sătenilor din aÅŸezările bănăţene, „nobiliare” ori nu, sunt casa ÅŸi pământul. Judecând după acest criteriu, Satchinezul nu stă tocmai rău, dar nu este lipsit nici de probleme „colaterale”. O zecime dintre cei 600 de romi existenÅ£i în sat, adică vreo 15 familii, riscă să ajungă în stradă din cauză că locuinÅ£ele în care stau (adevărate cocioabe) sunt pe punctul de a se dărâma. „Primăria ar dori să ridice câteva locuinÅ£e sociale ÅŸi, pentru că nu nu dispunem de fondurile necesare, am întocmit un proiect pentru finanÅ£are guvernamentală, la care sperăm să primim un răspuns pozitiv”, ne mai spune edilul-ÅŸef Dan Ion. Există, din fericire, ÅŸi reversul medaliei. În satul aparţănător Hodoni, în această vară s-au vândut (cu preÅ£ul de ÅŸapte euro pe metru pătrat, pentru cetăţeni români, persoane fizice), 11 parcele pentru construirea de locuinÅ£e, care vor trebui ridicate în cel mult trei ani ÅŸi la care lucrările de construire au demarat deja. Alte 54 de parcele, cu suprafeÅ£e între 500 ÅŸi 600 de metri pătraÅ£i, vor fi scoase la vânzare în intravilanul centrului de comună, încasările din aceste vânzări imobiliare aducându-ÅŸi o contribuÅ£ie importantă atât la menÅ£inerea unui număr ridicat de contribuiabili locali, cât ÅŸi la „bandajarea” bugetului local, în care ponderea veniturilor proprii urcă astfel la aproape 60 la sută din totalul de opt milioane de lei prevăzut pentru acest an.

Întotdeauna există soluÅ£ii
Ca ÅŸi pe vremea strălucitului cneaz Pavel, fruntaÅŸii locului nu se limitează să constate problemele, ci le ies, atunci când au cu ce, în întâmpinare – dacă nu cu sabia, măcar cu ÅŸtampila. „Nu trebuie să negăm că ajustarea aparatului administrativ local nu are ÅŸi părÅ£i bune”, ne mărturiseÅŸte alesul comunei, explicându-se: „Dacă, în 2009, fondul de salarii al primăriei se ridica la 2,5 milioane de lei, în urma măsurilor luate de noi înainte de cele guvernamentale, ponderea acestuia s-a redus cu 40 de procente, ceea ce ne-a permis să reorientăm sumele economisite către investiÅ£ii”. AÅŸa s-au putut realiza, în acest an, plombarea celor 4,5 kilometri de drum comunal dintre Satchinez ÅŸi Hodoni, ÅŸi cea mai mare parte a lucrărilor de pietruire de străzi intravilane la Bărăteaz ÅŸi Hodoni (în prezent, în curs de finalizare), în vreme ce în centrul de comună sunt în execuÅ£ie încă 700 de metri de trotuare, iar la Hodoni, două obiective de prim interes: dispensarul (a cărui renovare, aflată pe ultima sută de metri, a costat 65 de mii de lei) ÅŸ, respectiv, grădiniÅ£a (care are o factură de 73 de mii de lei). Se putea mai mult, o recunosc edilii locali, dar, din păcate, în condiÅ£iile acestui an, se putea ÅŸi mai puÅ£in.
LAURENÅ¢IU NISTORESCU
OFELIA HERGHELEGIU