Peste 145.000 de oameni refuză dreptul la asistenţă medicală deşi şi-au plătit contribuţia la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Este vorba de aproape 20 la sută din numărul total al persoanelor asigurate din judeţul Timiş. Indiferenţa acestora atrage însă cheltuieli suplimentare atât din buzunarul propriu, cât şi din bugetul serviciilor de urgenţă. Deşi cotizează la sistemul asigurărilor de sănătate, oamenii nu s-au înscris la nici un medic de familie, fapt care atrage după sine o mulţime de probleme.

Este şi exemplul unui tânăr care a venit la studii în Timişoara, unde şi-a găsit loc de muncă după obţinerea licenţei. Bărbatul spune că a realizat greşeala de a nu se fi înscris la un medic de familie abia după ce sănătatea a început să-l supere. Când a observat că respiră cu dificultate, el fost nevoit să plătească o consultaţie la un cabinet privat, deşi firma la care lucrează achitase pentru el contribuţia la fondul de sănătate. Diagnosticat cu astm bronşic, abia când a văzut cât îl costă tratamentul lunar şi-a dat seama că a făcut o greşeală.

"Persoanele asigurate care nu sunt înscrise pe lista unui medic de familie nu beneficiază de bilet de trimitere către medicul specialist, astfel că examenul de specialitate va fi efectuat contra cost. Totodată, acestea nu primesc medicamente gratuite sau compensate. Ele ajung la medic doar la cabinete private, unde serviciile medicale sunt acordate la anumite preţuri, sau la unităţile de primiri urgenţe din cadrul spitalelor. Din acest punct de vedere, sunt tratate la fel ca şi persoanele care nu plătesc asigurare de sănătate. Spitalizarea asiguraţilor fără medic de familie se face pe baza unui bilet de trimitere eliberat de serviciul de urgenţă. Din cele 767.797 de persoane asigurate, doar 621.890 sunt înscrise pe listele unui medic de familie din judeţul Timiş", ne-a declarat Mariana Mocioalcă, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş.

Nepăsarea celor peste 145.000 de persoane faţă de propria stare de sănătate creează greutăţi şi serviciilor de urgenţă, generând pierderi de bani şi de timp în detrimentul adevăratelor urgenţe medicale, în majoritate cazuri aflate în situaţii limită. "60 la sută din cazurile care se prezintă în urgenţă ar putea fi rezolvate de alte structuri din sistemul sanitar, respectiv medici de familie, policlinici etc. Aceşti pacienţi ne încarcă destul de mult activitatea. Trebuie să îi consultăm pentru a exclude urgenţa, după care le recomandăm să meargă la medicul de familie. Problemele prezentate sunt minore. De exemplu, o durere de burtă, febră, etc., probleme cu care oamenii se prezintă seara la urgenţă deşi acestea i-au supărat întreaga zi sau chiar în ultimele 48 de ore", ne-a declarat Mihai Grecu, medic-şef la Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara.

DANA ISTRAT