A+ / A-
- Am observat că în aceste zile s-a folosit masiv dezinformarea ÅŸi aÅŸ vrea să fac câteva precizări: Cea mai mare minciună promovată continuu este legată de SMURD, deÅŸi proiectul legii se află ÅŸi pe site-ul Ministerului Sănătăţii ÅŸi pe site-ul PreÅŸedinÅ£iei, continuă aceeaÅŸi minciună: privatizarea sau desfiinÅ£area SMURD. Nu spun decât că este o minciună. Altceva nu mai pot spune, dacă se continuă manipularea.
- O altă poveste puternic susÅ£inută este că se vor înfrupta privaÅ£ii din banii de sănătate. Să ÅŸtiÅ£i că acum se întâlmplă acest lucru. Dumneavoastră scrieÅ£i aproape zilnic sau periodic despre preÅ£urile ÅŸi prescripÅ£iile la medicamente ÅŸi datoriile pe care le avem la plata lor. Dumneavoastră aÅ£i desfăşurat anchete ÅŸi este o realitate, aÅ£i sublinit în nenumărate rânduri exagerările la cheltuielile din spitale. Indiferent cum etichetaÅ£i sau cum etichetează analiÅŸtii ce s-ar putea întâmpla în perioada următoare, în acest moment privaÅ£ii se înfruptă mai bine ca oricând din banii publici.
- Aud că la Urgenţă totul est prefect ÅŸi nu mai avem nimic de făcut. Poate reuÅŸiti să aflaÅ£i cât de dramatică este situaÅ£ia în mediul rural. Mediul rural trebuie ajutat la fel de eficient ca ÅŸi cei din zonele unde sunt televiziuni.
-Vrem să transformăm spitalele în societăţi sau fundaÅ£ii pentru a avea acces la credit în funcÅ£ie de CA pe care o realizează, astfel încât să îÅŸi poată achiziÅ£iona ÅŸi singure echipamente necesare.
- În acest sistem corupÅ£ia funcÅ£ionează din plin în sistemul de stat. În nici un caz românii nu sunt egali din punct de vedere al ÅŸanselor. Eu nu spun că proiectul de lege pe care l-am propus este mult mai echitabil pentru că probabil vor fi mulÅ£i care nu îÅŸi vor putea face asigurări suplimentare. Dar măcar va fi un pachet de servicii de bază care va fi oferit tuturor.
- O altă minciună este legată de ideea că aceiaşi bani vor fi utilizaţi, dar de data aceasta vor fi gestionaţi de firme private. Şi dacă ar fi aşa şi ar fi mai bine, se omite faptul că proiectul de lege vizează lărgirea bazei de impozitare pentru a aduce mai multe resurse la buget şi promovează ideea asigurărilor suplimentare care vor aduce şi ele mai multe resurse.
- Va exista o a treia sursă: aceea a atragerii de credite bancare pentru spitale. În nici un caz legea nu vizează menÅ£inerea aceloraÅŸi sume de bani pentru eventualii asiguratori privaÅ£i, ci vizează creÅŸterea surselor de finanÅ£are pentru sistemul de sănătate.
- Nu există acum în România firmă de asigurări care nu este reasigurată. Nu cred că cineva ar concepe să pună la dispoziÅ£ie bani publici fără ca acestea să fie reasigurate sau să formeze un depozit de garantare a bunei executări a bugetelor care vor fi alocate.
- Dincolo de a comenta ÅŸi de a-mi exprima punctul de vedere cu privire la ceea ce se dezbate fals în spaÅ£iul public, aÅŸ vrea să vă mai dau o cifră mult mai actuală decât cele utilizate până acum.
- Un lucru este interesant: Dacă în 2005 de la Bugetul de stat contribuÅ£ia la sănătate a fost 9,9 miliarde de lei, în 2011 a fost de 6,3 miliarde de lei. Se prefigurează două mari probleme de deficite ale bugetelor în bugetul de stat al României: deficitul de la pensii ÅŸi deficitul de la sistemul de Sănătate.
- Sistemul de sănătate este încă suportabil, având în vedere că anul acesta a avut o contribuÅ£ie de la bugetul de stat 6,3 miliarde de lei. Privind însă la creÅŸterea an de an a acestei contribuÅ£ii, lucrurile trebuie să ne îngrijoreze. De aceea ideea introducerii contribuÅ£iei sistemului privat este o necesitate. La fondul de pensii nu avem ce să facem. Acolo nu putem introduce nimic, decât să împrumutăm ca să acoperim. Sau să luăm bani de la alte cheltuieli, dar aici avem ce face.
- Avem soluÅ£ii care rezidă din ceea ce s-a întâmplat în Europa. Sigur, nici eu nu sunt liniÅŸtit ÅŸtiind unele apucături, dar nu atât ale marilor companii companii private, ci româneÅŸti.
- Sistemul sanitar s-a adaptat rapid la o creÅŸtere a finanţării, fără o creÅŸtere semnificativă a calităţii. PacienÅ£ii sunt nemulÅ£umiÅ£i, în general, de calitatea serviciilor medicale. Medicii sunt ÅŸi ei nemulÅ£umiÅ£i de condiÅ£ii ÅŸi salarii. AdministraÅ£ia e ÅŸi ea nemulÅ£umită pentru că trebuie să crească contribuÅ£iile din bugetul de stat. Sistemul este lipsit de performanţă ÅŸi aici înÅ£eleg că sunt excepÅ£ii pe care le salut, dar sistemul este lipsit de proceduri ÅŸi este subfinanÅ£at.
- Sistemul este beneficiarul unui monopol de stat - CNAS este politizat ÅŸi este ineficient în administrarea fondurilor ÅŸi afectat de corupÅ£ie.
- Mai am două observaţii: nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia. Foarte puţini o vor. Spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu vor schimbarea, sistemul de urgenţă nu vrea schimbarea.
-ÎnÅ£eleg din toate semnalele publice că ÅŸi o mare parte din public nu vrea schimbarea sistemului de sănătate. În acest context, CER PUBLIC premierului retragerea proiectului care viza reforma în sănătate.
Proiectul legii sănătăţii a generat controverse aprinse. Åžeful statului a avut o dispută cu fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat, care a contestat modificările din document referitoare la sistemul de urgenţă. În urma schimbului acid de replici, Arafat a demisionat.
În rândurile CoaliÅ£iei, UDMR a pledat pentru o prelungire a perioadei de dezbatere a proiectului la 60 de zile ÅŸi ÅŸi-a exprimat susÅ£inerea pentru Raed Arafat.
La rândul său, opoziÅ£ia a anunÅ£at că, dacă Legea sănătăţii va trece în forma în care e proiectul la acest moment, va contesta documentul la Curtea ConstituÅ£ională.
Raed Arafat a făcut apel la oameni să nu mai iasă în stradă ÅŸi să nu se lase manipulaÅ£i politic prin diverse anunÅ£uri pe internet sau alte mijloace întrucât acÅ£iunile pot degenera ÅŸi afecta ideile faţă de proiectul legii sănătăţii.
Click pentru a descarca editia electronica a RENASTEREA.
Pentru a o vizualiza, aveti nevoie de Adobe Reader