Prof. univ. dr. Victor Neumann,

Universitatea de Vest din TimiÅŸoara

În urmă cu o lună, profesorul Mircea MihăieÅŸ propunea “fuzionarea în regim de urgenţă” a celor patru instituÅ£ii de învăţămînt superior timiÅŸorene ÅŸi fundarea unei universităţi metropolitane (vezi RenaÅŸterea bănăţeană, 9 ianuarie 2012; cf. ÅŸi România literară, nr.2/2012). Argumentele Domniei Sale porneau de la faptul că doar una dintre instituÅ£iile de învăţămînt ale TimiÅŸoarei, Universitatea Politehnica, a fost clasificată în prima categorie a universităţilor româneÅŸti. Celelalte trei, Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină ÅŸi Farmacie <Victor BabeÅŸ>, Universitatea de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară a Banatului, au fost clasificate în a doua categorie, motiv pentru care, din toamna anului 2012, vor pierde circa 15-20% din finanÅ£area de la bugetul de stat. Domnul profesor MihăieÅŸ afirmă că o asemenea schimbare “condamnă” cele trei instituÅ£ii – aidoma pe cele similare lor din Å£ară – “la subdezvoltare cronică ÅŸi, pe termen mediu, la o existenţă caricaturală”. Este mai mult decît credibil faptul că vor fi diminuate specializările de masterat cu circa 40-50 la sută, ceea ce înseamnă că existenÅ£a mai multor discipline, departamente sau facultăţi va fi pusă sub semnul întrebării.  Apelul colegului meu se adresa actualilor rectori, candidaÅ£ilor la funcÅ£ia de rector, dar ÅŸi tinerelor cadre didactice, propunînd “demararea” fuzionării “urgente ÅŸi necondiÅ£ionate”, respectiv votarea acelor candidaÅ£i care vor avea ca punct principal al programului lor managerial fuzionarea celor patru instituÅ£ii de învăţămînt superior din TimiÅŸoara.

Confruntarea Europei ÅŸi a lumii întregi cu o profundă criză financiară este o realitate pe care o resimÅ£im fiecare dintre noi. Cît priveÅŸte România, slaba productivitate ÅŸi absenÅ£a produselor sale pe piaÅ£a internaÅ£ională; nivelul de trai foarte scăzut al segmentelor sociale majoritare comparativ cu acelea din statele avansate; împrumuturile financiar-bancare de lungă durată de la Fondul Monetar InternaÅ£ional ÅŸi Banca Centrală Europeană, mă îndeamnă încă o dată să iau în considerare mesajul din apelul amintit ÅŸi care, în fond, atrage atenÅ£ia asupra reformării propriu-zise a instituÅ£iilor universitare româneÅŸti. Indiscutabil, există un obiectiv important ÅŸi care nu va putea fi ignorat, anume promovarea ÅŸi recunoaÅŸterea universală a creaÅ£iilor ÅŸi inovaÅ£iilor academice româneÅŸti în dauna intereselor politice, pecuniare ori a invectivelor ideologice.

Consultînd clasamentul Scopus pe anul 2011 realizat în baza lucrărilor ÅŸtiinÅ£ifice indexate în anii 2006-2010, a ponderii cooperării internaÅ£ionale, a articolelor ÅŸi studiilor cel mai des citate în reviste de înalt nivel academic, citarea instituÅ£iei, indexul de specializare ÅŸi rata de excelenţă (“procentul lucrărilor publicate în cele mai citate 10% reviste academice din lume”), am identificat standardul universităţilor din TimiÅŸoara comparativ cu celelalte instituÅ£ii de învăţămînt superior din România. Analiza factorilor mai sus invocaÅ£i arată că din 19 instituÅ£ii româneÅŸti ce figurează în acest clasament (recunoscut internaÅ£ional), Universitatea Politehnica ocupă locul 9, Universitatea de Vest, locul 13, iar Universitatea de Medicină ÅŸi Farmacie <Victor BabeÅŸ>, locul 16.

Ierarhizarea Å£ine seama de toate rezultatele, nu doar de acelea ce avantajează instituÅ£iile evaluate. Prin urmare, recunoscînd meritele, esenÅ£ial este să vedem care au fost factorii din clasamentul Scopus care au aÅŸezat TimiÅŸoara universitară pe o poziÅ£ie relativ mai modestă în competiÅ£ia cu alte centre universitare româneÅŸti. Clasamentul amintit arată că locul într-o astfel de ierarhizare este conferit de cantitatea de lucrări publicate ÅŸi indexate. La acest capitol, Universitatea Politehnica deÅ£ine 1269 de puncte, plasîndu-se relativ aproape de cîteva dintre cele mai bine cotate instituÅ£ii de profil precum Universitatea Tehnică din Cluj, cu 1294 de puncte; Universitatea Tehnică <Gheorghe Asachi> din IaÅŸi, cu 1385 de puncte; Universitatea Al. Ioan Cuza din IaÅŸi, cu 1518 puncte. În TimiÅŸoara, situaÅ£ia Politehnicii este cea mai bună. Comparativ însă cu prima clasată, Universitatea Politehnica din BucureÅŸti, însumînd 4139 de puncte, instituÅ£ia timiÅŸoreană se află la o mare distanţă.

Cît despre Universitatea de Vest din TimiÅŸoara (UVT), numărul lucrărilor indexate Scopus este de 682. DiferenÅ£a care separă UVT de producÅ£ia ÅŸtiinÅ£ifică a Universităţii Politehnica din TimiÅŸoara este apreciabilă, iar recuperarea ei pare imposibilă. TotuÅŸi, rezultatul statisticii poate fi ameliorat prin includerea sau normarea în funcÅ£ie de numărul de cercetători/cadre didactice ÅŸi profesori ai fiecărei universităţi, caz în care diferenÅ£a se reduce simÅ£itor. Fără a subestima o anume gravitate rezultînd din diferenÅ£a inventariată de Scopus (e vorba de numărul de produse ÅŸtiinÅ£ifice validate internaÅ£ional), merită reÅ£inut că UVT are un punctaj foarte bun la cîteva capitole ce indică valoarea cercetărilor ÅŸtiinÅ£ifice realizate de profesioniÅŸtii săi. Rezultatele indică existenÅ£a unor domenii de excelenţă, precum informatica, geografia, fizica, finanÅ£ele, contabilitatea, management-ul, matematica, istoria, filologia, artele vizuale, încadrate de minister în categoria A. Domeniile enumerate au jucat un rol esenÅ£ial în evaluarea instituÅ£iei de învăţămînt superior în cauză, acest lucru putînd fi lesne observat în repartizarea cifrei de ÅŸcolarizare pentru treapta a treia de studii potrivit performanÅ£ei ÅŸcolilor lor doctorale, creaÅ£iei ÅŸi inovaÅ£iei ÅŸtiinÅ£ifice (pentru informaÅ£ii asupra UVT, vezi Ordin al Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.637, din 6.09, 2011, p.13).

În ceea ce priveÅŸte studiile de înaltă calitate editate în cele mai citate 25% reviste din lume, procentele atribuite UVT sînt de 28,7 %, mult mai bune decît ale celei dintîi clasate, Politehnica din BucureÅŸti, avînd 11,1 %; sensibil deasupra Universităţii BabeÅŸ-Bolyai din Cluj, avînd 26,8%; mai bun comparativ cu Universitatea Politehnica din TimiÅŸoara, avînd 13,0 %. La capitolul impact, “gradul de citare instituÅ£ional raportat la gradul de citare mediu mondial per instituÅ£ie”, procentul de 1.0% plasează UVT pe primul loc între instituÅ£iile de profil din România. La capitolul rata de excelenţă (procentul de lucrări publicate în cele mai citate 10% reviste din lume pe domenii), procentul de 5,7 %  al UVT este mai bun decît al Universităţii BabeÅŸ-Bolyai din Cluj, cu 5,5%, situată în clasamentul general pe locul 3. Cît priveÅŸte situaÅ£ia Universităţii de Medicină ÅŸi Farmacie din TimiÅŸoara, îmi par mai mult decît binevenite interesul, informaÅ£iile ÅŸi sensul atribuite problemei fuzionării universităţilor de către profesorul ÅŸi medicul Sorin Pescariu, candidat la funcÅ£ia de rector al acestei instituÅ£ii (vezi RenaÅŸterea bănăţeană, 3 februarie 2012).

În pofida comparaÅ£iilor în procente (jocul cifrelor e adesea înÅŸelător) ÅŸi al exemplelor invocate, trebuie să se ÅŸtie că publicaÅ£iile internaÅ£ionale ale unei instituÅ£ii tehnice ori acelea din ÅŸtiinÅ£ele tari precum matematica, fizica, biologia etc., nu pot fi asociate cu ÅŸtiinÅ£ele culturii ce referă la probleme ÅŸi teme mai degrabă regionale. Dacă privim ÅŸi astfel lucrurile, rezultatele Universităţii de Vest din TimiÅŸoara sînt tot onorabile. E adevărat, pînă deunăzi, universităţile s-au diferenÅ£iat pentru a aborda teme ÅŸtiinÅ£ifice noi. Astăzi, obiectivele lor (cunoaÅŸterea ÅŸi inovaÅ£ia), ca ÅŸi problemele lor (financiare ÅŸi administrative) nu se mai pot rezolva prin diferenÅ£iere, ci doar prin cooperare.

Dincolo de observaÅ£iile critice sau de aprecieri, reforma administrativă ÅŸi accentul pus pe resursele umane necesită o intervenÅ£ie curajoasă ÅŸi neîntîrziată. Alături de partea tehnică a fuzionării, recucerirea de către TimiÅŸoara a unui loc de prima mînă în ansamblul instituÅ£iilor de profil din România depinde de centrele ÅŸi de institutele dedicate cercetării ÅŸtiinÅ£ifice; de selecÅ£ia ÅŸi pregătirea viitorilor oameni de ÅŸtiinţă; de vastitatea ÅŸi buna organizare a cunoÅŸtinÅ£elor ÅŸi mai ales de adausul de cunoaÅŸtere de care este capabil omul de ÅŸtiinţă, profesorul, studenÅ£ii ÅŸi discipolii săi. Indiferent de domeniu, curiozitatea, culegerea informaÅ£iilor prin exerciÅ£iul studiului permanent, formarea spiritului de echipă ÅŸi munca în echipă, asumarea noilor metodologii, implicarea pe scară largă ÅŸi constantă în reuniunile ÅŸtiinÅ£ifice (prin comunicări, conferinÅ£e ÅŸi dezbateri) sînt trăsăturile ce ar trebui să definească activitatea unui universitar, cele ce premerg rezultatele ÅŸtiinÅ£ifice pozitiviste, experimentele, teoriile ÅŸi aplicaÅ£iile originale ÅŸi, nu în ultimul rînd, formarea viitoarelor generaÅ£ii de specialiÅŸti.

O dată identificate ÅŸi afirmate, amintitele trăsături îndreptăţesc activităţile profesorale competente, probează existenÅ£a calităţii intelectuale, îndrăzneala reconstruirii unor domenii de competenţă pornind de la aspiraÅ£iile ÅŸi rezultatele ÅŸtiinÅ£ei ÅŸi culturii contemporane. A preda studenÅ£ilor în temeiul propriilor rezultate ÅŸtiinÅ£ifice este o condiÅ£ie sine qua non pentru o prestaÅ£ie universitară de calitate. ÎndeobÅŸte, asemenea reprezentanÅ£i ai comunităţii academice sînt validaÅ£i în competiÅ£iile profesionale naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale, universităţile lor beneficiind de catalogarea în categoria celor de cercetare avansată. Chiar dacă momentul este unul dificil, o redresare nu va putea ignora faptul că pregătirea unui universitar este un proces de lungă durată, reuÅŸita fiind direct legată de cantitatea de muncă depusă, de vocaÅ£ia ori talentul puse în serviciul profesiei, de calitatea rezultatelor, de internaÅ£ionalizarea cercetării. În fine, coordonarea exercitată de un profesor cu o bogată experienţă de cercetător este esenÅ£ială pentru studenÅ£i, cercetători ÅŸi conferă atît valoare, cît ÅŸi vizibilitate universităţii.  European University Association (EUA) susÅ£ine la rîndul său că cercetarea ÅŸi inovaÅ£ia în universităţi sînt cruciale. Universităţile Europei au nevoie de consolidare ÅŸi aceasta cu atît mai mult cu cît ele adaugă valoare societăţii ÅŸi economiei. Este acesta ÅŸi motivul pentru care EUA pledează pentru investiÅ£ii masive în cercetare ÅŸi pentru aÅŸezarea acestora în prim planul politicilor contemporane, recunoscînd că mare parte dintre competitorii noneuropeni acordă un interes enorm creaÅ£iei cultural-ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi cunoaÅŸterii (EUA Aarhus Declaration 2011: “Investing Today in Talent for Tomorrow” <http://www.eua.be/Libraries/Policy_Positions/ Aarhus Declaration_2011.sflb.ashx>).

Aidoma colegului Mircea MihăieÅŸ, îmi exprim ÅŸi eu convingerea că prin crearea unei singure instituÅ£ii de învăţămînt superior în oraÅŸul de pe Bega – pe care mi-o imaginez ca purtînd numele de Universitatea din TimiÅŸoara – va fi un cîÅŸtig din multe ÅŸi importante puncte de vedere. Fuzionarea va genera o mai bună organizare ÅŸi administrare instituÅ£ională, prin asocierea ori comasarea colectivelor, departamentelor ÅŸi facultăţilor ale căror domenii de studiu sînt înrudite ÅŸi care pot profesa în acord cu cercetarea avansată, promovînd centrele ÅŸi institutele cu profil interdisciplinar;  va contribui la o eficientă gestionare a patrimoniului excepÅ£ional de care dispun cele patru instituÅ£ii de învăţămînt superior de stat din TimiÅŸoara; va atrage constanta ÅŸi temeinica dezvoltare industrială ÅŸi de afaceri a urbei, proiectele noii arhitecturi ÅŸi restaurarea cartierelor istorice, totodată inducînd o viziune asupra spaÅ£iului urban în care trăim; va ajuta substanÅ£ial la desemnarea TimiÅŸoarei drept capitală culturală, universitatea metropolitană trebuind în mod firesc să fie instituÅ£ia iniÅ£iativelor cultural-ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi artistice gîndite în acord cu structurile sociale existente ÅŸi cu acelea ale viitorului proiectat; va identifica ÅŸi selecta personalul calificat să gestioneze marile transformări ale oraÅŸului, ale regiunii ÅŸi ale ţării, Å£inînd seama de ideile novatoare; va atrage după sine o competiÅ£ie ÅŸtiinÅ£ifică internă, precum ÅŸi implicarea în competiÅ£iile naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale ÅŸi va răspunde marilor provocări ale universităţii secolului al XXI-lea.

O schimbare profundă – aÅŸa cum este aceea a fuzionării unor facultăţi ÅŸi a unor universităţi – presupune reflexe mentale ÅŸi acÅ£iuni diferite comparativ cu acelea ce au dominat sistemul de învăţămînt românesc în deceniile post-totalitare. În temeiul lor ÅŸi al argumentelor critic-raÅ£ionale formulate de unii dintre noi, se va petrece o revoluÅ£ie administrativă, respectiv se vor putea reinventa ÅŸi dezvolta universităţile marilor oraÅŸe ale României, apropiind astfel ÅŸansa reală a intrării în adevărata competiÅ£ie academică internaÅ£ională, devenind atractive pentru studenÅ£ii din orice regiune a României sau a lumii dornici de pregătire temeinică ÅŸi afirmare a valenÅ£elor proprii. Cred că, o dată acceptată fuzionarea pe care am invocat-o ÅŸi identificate modalităţile de realizare a ei, TimiÅŸoara universitară poate deschide un drum ÅŸi deveni un model pentru sistemul de învăţămînt superior românesc.