Muzeul Banatului din Timişoara a găzduit, astăzi, vernisarea expoziţiei arheologice "Freidorf - cercetări, descoperiri, reconstituiri", care sintetizează activitatea de un sfert de secol de pe acest notoriu şantier arheologic din sudul municipiului Timişoara. Deschis în 1984, printr-un sondaj efectuat de arheologul Florin Draşovean, şantierul a fost cercetat sistematic de cunoscuţii cercetători timişoreni Doina Benea şi Mircea Mare, descoperirile colectivelor coordonate de aceştia punând în evidenţă una dintre cele mai complexe aşezări rurale "de graniţă" a lumii daco-romane.

"Precedată de un nivel de locuire datând de la sfârşitul mileniului IV al erei precreştine, aşezarea daco-romană era situată la mai putin de 500 de metri de valurile romane care străbat Banatul, ceea ce pare să explice complexitatea ocupaţiilor exercitate de localnici: agricultură, păstorit, olărit, dar şi prelucrarea fierului", a detaliat prof. univ. dr. Doina Benea, după ce a trecut în revistă odiseea cercetărilor pe acest şantier-etalon.

Aşezarea daco-romană a cunoscut părăsiri şi repopulări, astfel că, în perioada domniei lui Atilla (prima jumătate a secolului V), o populaţie de origine sarmată sau germanică şi-a amenajat aici o necropolă, din care arheologii timişoreni au recuperat nu doar oseminte ale defuncţilor, ci şi cercei, fibule şi oglinzi de argint şi bronz, precum şi arme.

Dincolo de valoarea descoperirilor arheologice, şantierul de la Freidorf a dobândit şi deloc fericita notorietate a unui monument distrus din nepăsare administrativă: deşi obiectivul figura pe lista naţională a monumentelor istorice, cineva a dat aprobarea ca, în mijlocul aşezării antice, să fie ridicată o investiţie, compromiţând pentru totdeauna cercetările - "hap" îndulcit doar de cooperarea investitorului în cauză la desfăşurarea ultimei etape a cercetărilor.

LAURENÅ¢IU NISTORESCU