A+ / A-
În acest sens, ÅŸeful statului ÅŸi-a amintit că n-a ratat nicio destinaÅ£ie cât timp a fost comandant de navă, ceea ce, desigur, este de natură să ne insufle un strop de optimism. „Bătrâna carapace”, din serialul cu neuitatul căpitan Val Vârtej, ce ne-a încântat copilăria, deÅŸi au trecut o groază de ani de atunci, are toate ÅŸansele să rămână pe linia de plutire, deÅŸi ia apă la prora. Noroc că avem un prim ofiÅ£er care nu se sfieÅŸte să dea la lopată, iar în varianta noastră, la găleată.
Până ÅŸi cei de la FMI, veniÅ£i în inspecÅ£ia de iarnă, s-au înduioÅŸat de soarta marinarilor, admiÅ£ând că măcar unora ar trebui să li se suplimenteze raÅ£ia de conserve. O, Paşă, cât de darnic eÅŸti! De fapt, inspectorii de la FMI n-au nicio vină, ei doar constată, analizează ÅŸi propun. De aici încolo este treaba echipajului să se descurce în furtună.
E drept că Val Vârtej, folosind expresia sa preferată „Mii ÅŸi milioane de tunete”, a fost acuzat de unii că n-ar fi decât un dictator, dar ce dictator este acela care nu-Å£i pune pumnul în gură? Åži apoi, de ce să fie împachetat în acest ambalaj dacă nu se mai vinde? Mergea pe vremuri, când toÅ£i cumpăram aceeaÅŸi marfă, acum produsele s-au diversificat, ÅŸi-n plus, îÅ£i pui în cap tot poporul de la clasa a III-a, care ar vrea ÅŸi ea să urce pe punte, atât cât să ia o gură de oxigen.
În timpul ăsta, magistrul Paganel de la BNR ne asigură că busola funcÅ£ionează ÅŸi că nu ne pândeÅŸte niciun gheÅ£ar, cu toate că o parte din calota euro tinde să se topească ÅŸi să provoace rupturi, speriind piunguinii. Ciumpalacii, însă, sunt în afară de orice pericol. Poate s-o confirme ÅŸi baronul Munchausen, căruia pe nedrept i s-a dus faima că ar fi cel mai mare mincinos, din moment ce în lume sunt mincinoÅŸi mai mari decât el, de la Casa Albă până la Casele de Pariuni.
Ca să nu mai punem la socotală că baronul nostru local mai face ÅŸi câte o faptă creÅŸtinească în campaniile electorale, amintindu-ÅŸi de povaÅ£a înÅ£eleaptă „Din ce dai, de acolo ai.”
Åži primul ofiÅ£er al „bătrânei carapace” ÅŸtie acest lucru, dar, nu-i aÅŸa, „De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere”, aspect pe care poporul revoltat încă nu-l pricepe. Adică n-ar vrea ÅŸi dânsul să spună: „LuaÅ£i, fraÅ£ilor, că e din belsug, avem de toate, ÅŸi munÅ£i împăduriÅ£i ÅŸi plini de aur, ÅŸi hambare doldora, ÅŸi industrie ce duduie, ÅŸi rezerve valutare de stă mâÅ£a-n coadă, ÅŸi tot ce vrea muÅŸchii tăi de ciumpalac nesătul.”
Cică ÅŸi prin alte zone se va strânge cureaua ÅŸi unii vor fi nevoiÅ£i să mai pună câte un palton pe ei. Cu alte cuvinte, se anunţă vremuri grele, mon cher. Tot ce contează acum este să nu eÅŸuăm pe vreun banc... de nisip sau să nu plutim în derivă cu bancnote fără valoare în buzunare. Val Vârtej ne va scoate la liman. N-a ratat nicio destinaÅ£ie, deÅŸi nu ne-a spus ÅŸi câÅ£i supravieÅ£uitori a dus la ţărm.
Fără îndoială, cel mai important lucru este ca „bătrâna carapace” să nu se scufunde. Primul ofiÅ£er ne-a demonstrat că, la nevoie, este gata să ia găleata în mână ÅŸi să scoată apa din corabie, iar „cheptăn” ne-a convins că suferă alături de cei ce n-au ÅŸi mai speră. După ce va trece furtuna, va ieÅŸi soarele ÅŸi pe strada noastră.
Asta se va întâmpla la primăvara viitoare. Atunci vom ieÅŸi întăriÅ£i fizic ÅŸi moral ÅŸi vom pune cu toÅ£ii mâinile pe sapă ÅŸi lopată ca să reconstruim ce-am dărâmat până acum. Va fi un asemenea elan naÅ£ional, încât vom uimi întreaga lume.
Vom pune la loc pădurile defriÅŸate, vom însămânÅ£a ogoarele pustiite, vom construi noi fabrici să aibă ciumpalacul unde să se întreacă pe sine, vom ÅŸti să ne scoatem singuri aurul din munÅ£i, iar „bătrâna noastră carapace” va pluti pe o mare liniÅŸtită ÅŸi emoÅ£ionant de albastră.
Åži într-o zi, când vom fi foarte bătrâni, ne vom aminti cu nostalgie ÅŸi de Val Vârtej, ÅŸi de magistrul Paganel, ÅŸi de baronul Munchausen, ÅŸi vom sta cu toÅ£ii cuminÅ£i la locurile noastre.
Click pentru a descarca editia electronica a RENASTEREA.
Pentru a o vizualiza, aveti nevoie de Adobe Reader