O serie de date contradictorii referitoare la iarna care se apropie cu paÅŸi repezi au fost făcute publice încă din luna septembrie. Mai întâi, s-a spus că vom avea parte de cea mai rece iarnă din ultimul mileniu (!), apoi a sosit ÅŸi dezminÅ£irea, în sensul că o astfel de prognoză ar fi prematură până în luna noiembrie. Vremea geroasă pare să fi apărut, totuÅŸi, ceva mai devreme decât în alte toamne. Conform tradiÅ£iei, autorităţile ar putea fi surprinse de căderile de zăpadă, chiar dacă acestea survin în plin sezon hibernal. Deocamdată, la TimiÅŸoara, municipalitatea se străduieÅŸte să schimbe modul de efectuare a deszăpezirii, iar dinspre Colterm vin informaÅ£ii liniÅŸtitoare. Rămânem, totuÅŸi, dependenÅ£i de cota de gaz, care se stabileÅŸte la nivel naÅ£ional: dacă aceasta se va dovedi suficientă, va fi cald în case, ÅŸcoli ÅŸi spitale, dacă nu, putem avea, din nou, surprize neplăcute.

O prognoză a institutului polonez de meteorologie a avut darul de a stârni panică în Europa, implicit în România. ExperÅ£ii ar fi estimat că, în 2010-2011, Europa s-ar putea confrunta cu cea mai severă iarnă din ultimul mileniu, un prim motiv fiind reducerea curentului nord-atlantic Gulfstream, care ar aduce, deci, din ce în ce mai puÅ£ină căldură spre bătrânul continent. Răcirea Europei ar fi în legătură directă cu micÅŸorarea de două ori a vitezei lui Gulfstream în comparaÅ£ie cu anii trecuÅ£i, considerau unii oameni de ÅŸtiinţă în luna septembrie, astfel încât curentul cald nu ar mai fi capabil să compenseze frigul adus de masele de aer polar din Arctica. De aici ÅŸi până la speculaÅ£iile conform cărora Europa va intra într-o nouă epocă glaciară nu a fost decât un pas. La fel ca orice teorie proaspăt lansată, ÅŸi aceasta a fost rapid contrazisă de experÅ£ii care se ocupă direct de prognoze meteorologice. Astfel, AgenÅ£ia NaÅ£ională de Meteorologie din România (ANM) a avertizat că orice prognoză a vremii care depăşeÅŸte intervalul de 10-14 zile este plină de erori. Deocmadată, specialiÅŸtii români din domeniu nu vorbesc despre iarnă, susÅ£inând că primele indicii vor apărea la începutul lunii noiembrie, dar cu un grad de probabilitate insuficient. Abia la începutul lui decembrie, după ce datele de la ANM vor fi coroborate cu cele de la Centrul European de Meteorologie, va putea fi făcut un calcul riguros.

Frig afară, frig în ÅŸcoli

Problema căldurii din instituÅ£iile publice din TimiÅŸoara a ajuns de notorietate. Un management slab a făcut ca mai multe unităţi ÅŸcolare să rămână cu caloriferele reci în această toamnă, deÅŸi problemele ar fi putut fi prevenite printr-o preocupare mai serioasă ÅŸi o comunicare mai bună cu instituÅ£iile coordonatoare: inspectoratul ÅŸcolar ÅŸi primăria. Dacă instituÅ£iile publice care se încălzesc cu centrale pe gaz metan au destule neplăceri, cele racordate la sistemul centralizat au parte de mai multă indulgenţă. La începutul acestei luni, datele Colterm-ului arătau că instituÅ£iile publice din TimiÅŸoara au datorii care se ridică la 5,4 milioane de lei, în timp ce populaÅ£ia avea de achitat 11,8 milioane. Trecute în grija autorităţilor locale, în ceea ce priveÅŸte achitarea utilităţilor, dar rămase ÅŸi sub coordonarea forurilor de resort, în planul desfăşurării activităţii de specialitate, atât spitalele, cât ÅŸi ÅŸcolile au ajuns ca un fel de nou-născuÅ£i cu prea multe moaÅŸe.

Stocuri pentru iarnă
Colterm s-a pregătit pentru iarnă, făcând ÅŸi stocuri de combustibili alternativi. La sfârÅŸitul acestei luni, societatea va dispune de 200.000 de tone de cărbune, din care jumătate provine din rezerva de stat. Vor exista ÅŸi 4.000 de tone de păcură, tot din rezerva de stat. Cea mai importantă rămâne, însă, cota de gaz alocată, Colterm-ul consumând 110-120 de milioane de metri cubi anual. "Contractul cu actualul furnizor de gaz a fost încheiat până în luna decembrie 2010, după aceea vom vedea cu cine vom continua. Există foarte mulÅ£i furnizori de gaz în Å£ară, dar cu cei de stat ne înÅ£elegem cel mai greu", a declarat Aurel Matei, directorul Colterm. În cazul în care vom avea parte de o iarnă cu adevărat grea, TimiÅŸoara va fi dependentă de "celebra" cotă de gaz, întrucât cărbunele ÅŸi păcura nu constituie o alternativă potrivită. Nu mai departe de luna ianuarie a acestui an, Dispeceratul NaÅ£ional de Gaze a redus cu o treime debitul pentru TimiÅŸoara, din cauza temperaturilor extrem de scăzute, ceea ce i-a afectat în mod direct pe timiÅŸoreni, atât pe cei cu centrale de apartament, cât ÅŸi pe cei racordaÅ£i la sistemul centralizat.

Deszăpezire pe mai multe străzi

În primăvara acestui an, consilierii locali timiÅŸoreni au adoptat o hotărâre care schimbă modul de desfăşurare a deszăpezirii în oraÅŸ. Dacă până acum, această activitate se desfăşura de către două firme - Retim ÅŸi Societatea de Drumuri Municipale -, care îÅŸi împărÅ£iseră municipiul în două (la nord ÅŸi la sud de Canalul Bega), de acum înainte, TimiÅŸoara a fost împărÅ£ită în ÅŸase sectoare, fiecare cu caietul său de sarcini, iar activitatea de deszăpezire a fost extinsă. Ideea principală a fost ca banii de la bugetul local să fie cheltuiÅ£i pentru deszăpezire doar în măsura în care prestaÅ£ia va avea loc efectiv, achitându-se numai ceea ce s-a lucrat. Deocamdată, a avut loc o licitaÅ£ie, dar procedura a fost anulată în 13 octombrie, din cauză că, în urma anunÅ£ului de participare publicat în iulie 2010, au fost depuse doar oferte inacceptabile ÅŸi/sau neconforme. "LicitaÅ£ia va fi reluată, cel mai probabil în luna decembrie. Vom avea un număr dublu de străzi care vor fi deszăpezite faţă de anul trecut, circa 700. Dacă va ninge până atunci, avem posibilitatea prelungirii contractelor existente. ParticipanÅ£ii la licitaÅ£ie au fost descalificaÅ£i acum două săptămâni pentru că au venit cu oferte necorespunzătoare. Nu vrem să plătim utilajele dacă stau. Este, într-adevăr, un dezavantaj pentru operatori, dar nu putem spune că TimiÅŸoara este un pol al ninsorilor, astfel încât să le dăm bani de la buget ÅŸi atunci când nu fac nimic", a declarat viceprimarul TimiÅŸoarei, Sorin Grindeanu. Contractele ar fi urmat să se încheie pentru perioada 1 noiembrie 2010 - 1 martie 2016, iar valoarea lor pe cele ÅŸase sectoare, conform anunÅ£ului de participare, se ridică la 21 de milioane de lei, plus TVA.