Fiu de morar, Rembrandt Harmenszoon van Rijn (acesta este numele întreg al marelui pictor) s-a născut în 15 iulie 1606, la Leiden, în Ţările de Jos, pe vremea când, la noi, principele ardelean Gabriel Bathory se pregătea să unească, pentru a doua oară după Mihai Viteazul, Transilvania şi Ţara Românească.

Singurul ştiutor de carte din numeroasa sa familie, Rembrandt avea să ajungă, peste veacuri, cel mai de seamă exponent al "vârstei de aur" a şcolii olandeze de pictură - dar, de-a lungul existenţei sale, a fost mai adesea înconjurat de greutăţi decât de recunoaşterea celor din jur, cunoscând spre sfârşitul vieţii, în pofida unei greu dobândite celebrităţi, chiar ruina.

După trecerea sa în eternitate, petrecută la 14 octombrie 1669, moştenirea lui Rembrandt - peste 600 picturi, 300 gravuri şi 2.000 de desene - va dobândi o binemeritată recunoaştere universală, creaţiile sale fiind "perla Coroanei" în cele mai prestigioase muzee ale lumii.

Despre toate acestea şi în primul rând despre mijlocul prin care metropola Banatului urmează să intre, peste mai puţin de o lună, pe "harta Rembrandt", s-a vorbit astăzi, la Muzeul de Artă din Timişoara, unde directorul Marcel Tolcea şi muzeograful Marius Cornea, au prezentat unul dintre cel mai ambiţioase proiecte culturale ale muzeului gazdă: o galerie de gravuri rembrandtiene, programată pentru intervalul 3 - 30 iunie, sub genericul "Rembrandt misticul - oglindit în gravura sa".

Concret, la Palatul Baroc din Timişoara urmează să fie aduse, printr-un transport securizat şi asigurat pe măsura valorii încărcăturii sale, 101 dintre cele 128 de gravuri ale maestrului olandez, aflate în prezent în patrimoniul Cabinetului de stampe al Bibliotecii Academiei Române. Intrarea lor în patrimoniul academic românesc este o fascinantă pagină de istorie culturală: gravurile în aquaforte şi peniţă, marea lor majoritate multiplicate chiar în timpul vieţii lui Rembrandt, au fost achiziţionate la sfârşitul secolului XIX, din colecţiile princiare vest-europene, de exponenţii uneia dintre cele mai prestigioase familii boiereşti române, academicienii Gheorghe şi Matei Balş, care le-au donat mai apoi primului for cultural-ştiinţific al ţării.

"Este pentru prima oară când aceste gravuri sunt prezentate în afara Bucureştiului" a precizat custodele Marius Cornea, adăugând că selecţia care va fi prezentată timişorenilor, dar şi numeroşilor vizitatori aşteptaţi din vestul ţării şi chiar din Ungaria şi Serbia, este reprezentativă pentru cele mai importante etape din creaţia lui Rembrandt şi cuprinde mai ales lucrări cu subiect biblic, dar şi portrete, peisaje şi nuduri.

Cu acelaşi prilej, Muzeul de Artă Timişoara îşi va etala şi o parte a colecţiei proprii de pictură olandeză şi flamandă de secol XVII, ale cărei piese componente au fost expertizate în ultimii trei ani de Institutul Regal de Istoria Artei din Haga (motiv pentru care ele vor putea fi admirate acum sub denumiri noi): printre cele 14 tabouri păstrate în seifurile Palatului Baroc, care vor putea fi admirate cu acest prilej, se numără şi "giuvaierul" colecţiei, "Turnul Babel", al unui maestru rămas încă neidentificat.