A+ / A-
Încă de timpuriu, Sava a dorit fierbinte viaÅ£a duhovnicească ÅŸi pentru ea s-a îndreptat spre Sfântul Munte Athos; acolo a fost tuns monah ÅŸi a trăit într-o nevoinţă zeloasă.
Tatăl său i-a urmat mai târziu exemplul ÅŸi a venit ÅŸi el la Athos, unde s-a călugărit ÅŸi a murit sub numele de Simeon, monahul.
Sfântul Sava a obÅ£inut autocefalia Bisericii Sârbe de la patriarh ÅŸi împărat (al BizanÅ£ului) ÅŸi a devenit întâiul Arhiepiscop al Sârbilor. Sfântul Sava a adus un duh de pace între toate popoarele din Balcani ÅŸi a lucrat în folosul tuturor, pentru aceasta a fost iubit ÅŸi respectat în toate aceste popoare.
Sava a murit în oraÅŸul Târnovo din Bulgaria, în timpul domniei împăratului Asan, îmbolnăvindu-se după slujba Sfintei Liturghii din Ziua Botezului Domnului, în anul 1236.
Regele Vladislav a mutat cinstitul său trup la Mânăstirea MileÅŸevo. De acolo, Sinan PaÅŸa l-a adus la Belgrad ÅŸi l-a ars în 27 aprilie 1595.
Sărbătoare tradiÅ£ională în Banat
Considerat unul din cele mai importante figuri ale istoriei sârbe, canonizat ÅŸi venerat de Biserica Ortodoxă Sârbă, Sfântul Sava ÅŸi viaÅ£a sa devotată spiritualităţii, culturii ÅŸi poporului sârb au fost subiectul a numeroase lucrări artistice, din perioada medievală până în cea modernă.
Catedrala Sfântul Sava din Belgrad îi poartă numele ÅŸi este cea mai mare biserică din lumea ortodoxă. Sfântul Sava a influenÅ£at literatura medievală sârbă. În 1219 a redactat prima constituÅ£ie din Serbia - Nomocanonul Sfântului Sava, o compilaÅ£ie de drepturi civile bazată pe dreptul roman ÅŸi legi canonice după modelul conciliilor ecumenice.
Comunitatea sârbilor din Banat îl cinsteÅŸte an de an la această dată, ca patron spiritual ÅŸi mare ocrotitor al poporului din Å£ara vecină.
Astăzi, Palatul Cultural din ReÅŸiÅ£a va găzdui, de la ora 18, un spectacol organizat cu prilejul sărbătorii tradiÅ£ionale de Sfântul Sava. ÎÅŸi vor da concursul ansambluri folclorice din judeÅ£ele CaraÅŸ-Severin ÅŸi TimiÅŸ, printre care se numără orchestra de muzică populară a Uniunii Sârbilor din România (dirijor Laza Cnejevici), "Sveti Nicola" din Radimna ÅŸi DiniaÅŸ, "Stara Moldava" din Moldova Veche ÅŸi "Mihailo Andreevici" din Petrovaselo.
Click pentru a descarca editia electronica a RENASTEREA.
Pentru a o vizualiza, aveti nevoie de Adobe Reader