"Acum o jumătate de secol, apariţia colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice a salvat literatura română de proletcultism, dând posibilitatea scriitorului român să creeze şi să participe la marile dezbateri intelectuale ale epocii fără să se supună dictatului valorilor", a amintit, în deschiderea oficială a manifestărior consacrate celei de-a XXX-a aniversări a clubului de anticipaţie "Helion", criticul literar Cornel Ungureanu.

Desfăşurată vineri şi sâmbătă, în mai multe instituţii de cultură ale metropolei bănăţene, aniversarea celor trei decenii de existenţă ale clubului "Helion" au reprezentat punctul culminant al unui program naţional al recuperărilor de istorie culturală din fandomul science-fiction românesc, care, pe fondul unui efort susţinut de mari oameni de cultură precum Cornel Robu, Ion Hobana, Mircea Opriţă şi mulţi alţii, a debutat în 2009, cu aniversările de 30 de ani a cenaclului ieşean "Quasar" şi, respectiv, de patru decenii ale cenaclurilor "Solaris" (azi SRSFF) Bucureşti şi "H.G.Wells" Timişoara.

Pentru a marca acest extraordinar de bogat capitol de istorie culturală românească şi, fireşte, pentru a felicita gruparea helionistă timişoreană, una dintre cele mai reprezentative ale genului nu doar din România, ci din tot spaţiul est-european, s-au reunit la Timişoara scriitori, artişti plastici, teoreticieni şi promotori ai literaturii şi artei SF din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Alba Iulia, Arad, Reşiţa, Ploieşti şi Lugoj, care, vreme de două zile, au susţinut o insolită (dar tradiţionalizată) sesiune de comunicări SF, dublată de un proogram la care au contribuit, ca semn al unei exemplare solidarităţi culturale, câteva dintre principalele instituţii culturale ale Timişoarei: filialele Uniunii Scriitorilor din România (comandament al întregii manifestări) şi Uniunii Artiştilor Plastici (gazdă a expoziţiei artistului plastic SF Traian Abruda), Biblioteca Judeţeană Timiş, Filarmonica "Banatul" (gazdă a vernisajului expoziţiei de arte plastice "Omul invizibil", a spectacolului de laser şi a concertului compozitorului de gen MAEL - Mihai Alexandru), precum şi Universitatea de Vest, al cărei rector, Ioan Talpoş, a fost prezent pentru a depune mărturie că aproape jumătate din cei peste 130 de "sefişti" timişoreni care au activat de-a lungul celor trei decenii s-au conectat la mediul universitar, probând şi în acest fel profesionalismul activităţii lor.

Cele două teme ale sesiunii de comunicări - "Feţele viitorului între ficţiune şi prognoză" şi "Tipologii ale războiului în SF-ul modern" - au prilejuit etalarea unor capitole de cercetare ştiinţifică sau umanistă de mare amploare, susţinute în principalele centre universitare ale ţării  - printre acestea numărându-se o viitoare enciclopedie SF a scriitorului clujean Mircea Opriţă, cercetarea asupra nanotehnologiilor a fizicianului timişorean Marius Chiriţă sau studiile de modelare conceptuală ale scriitorilor-cercetători Danuţ Ungureanu din Bucureşti şi George Ceauşu din Iaşi.

Doi creatori de scurtmetraje SF, Lucian Ionică şi Adrian Chifu, şi-au expus la rândul lor exemple din portofoliile de creaţie cinematică, în vreme ce, în două expoziţii distincte, tineri artişti plastici aflaţi încă la vârsta liceului de profil sau a studenţiei şi-au prezentat viziunile grafice.

Cu acelaşi prilej, au fost lansate mai multe reviste, cărţi şi antologii SF româneşti, un loc distinct ocupându-l revista "Helion" şi buletinul de teorie, critică şi istorie SF "Biblioteca Nova", singura publicaţie SF de profil academic din Estul Europei.