Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice şi Direcţia de Sănătate Publică Timiş vor marca joi Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei printr-o campanie de informare legată de această boală, dar şi printr-un moment comemorativ dedicat celor dispăruţi din cauza afecţiunilor hepatice.

"O întâlnire la sediul DSP, unde vor fi prezenţi medici specialişti,  este programată pentru ora 12", ne-a spus Viorica Mihailu, coordonatoarea filialei locale APAH.

Tot de la ea am aflat că  în aceeaşi zi, între orele 15 - 18, un stand al organizaţiei, amplasat în centrul oraşului, va pune la dispoziţia celor interesaţi pliante cu detalii despre tipurile de hepatită şi măsurile de protecţie împotriva bolii.

La ora 17, membrii APAH vor înălţa, într-un loc ce se va anunţa ulterior, baloane albastre în amintirea victimelor acestei maladii, evenimente de acelaşi fel urmând să se deruleze, simultan, la Braşov, Iaşi, Cluj şi Giurgiu.

România are cel mai mare număr de pacienţi cu hepatită din Europa. Unul din zece români este infectat cu un virus hepatitic şi nu-şi cunoaşte diagnosticul.

Virusurile hepatitice B şi C dezvoltă boli fără simptome sau cu simptome foarte uşor de confundat cu ale altor afecţiuni uşoare, astfel încât, fără o testare de rutină făcută la timp, cei mai mulţi pacienţi află despre prezenţa virusurilor în organism atunci când este prea târziu.

Ei sunt diagnosticaţi de cele mai multe ori direct cu insuficienţă hepatică severă sau cu cancer hepatic.

Specialiştii afirmă că măsurile personale de protecţie  vizează spălatul pe mâini după toaletă, înainte de mese, spălarea tacâmurilor, veselei şi a paharelor nefolosite în prealabil, dar şi o igienă sexuală strictă, mai ales că hepatita B şi C se transmite şi prin contact sexual neprotejat.

În unităţile medicale este esenţială, în acelaşi scop, utilizarea exclusivă a seringilor şi acelor de unică folosinţă, sterilizarea corectă a instrumentarului, dezinfectarea riguroasă a spaţiilor.