Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 n-a însemnat automat şi obţinerea de către muncitorii români a dreptului de a lucra în oricare din cele, de-acum, 27 de ţări care alcătuiesc conglomeratul continental.

Conform Tratatului de aderare, statele europene puteau să menţină restricţii de muncă în privinţa lucrătorilor proveniţi din cele două ţări membre de dată recentă, România şi Bulgaria, pentru o perioadă de şapte ani. Ca urmare, până la 1 ianuarie 2014, piaţa muncii nu este în întregime liberă pentru muncitorii români, doar 15 state acordându-le acestora drepturi depline.

Una din destinaţiile predilecte ale celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi care au renunţat să-şi mai facă speranţe, cel puţin temporar, pentru o slujbă acasă, Spania a anunţat deja că are de gând să se adauge şi ea pe lista ţărilor cu îngrădiri. Asta chiar dacă încă nu a trimis Comisiei Europene, aşa cum prevede Tratatul de aderare, vreo notificare privind această decizie.

Este adevărat că autorităţile de la Madrid mai au un răgaz apreciabil, termenul-limită fiind de 31 decembrie 2011. Se pare, totuşi, că anunţul face referire, însă, doar la românii care vor dori să lucreze de acum înainte în ţara lui Cervantes, şi care vor fi nevoiţi să ceară un permis de muncă.

Dintr-una din puţinele ţări vest-europene care şi-au deschis o mare parte a pieţei muncii imediat după aderarea României la UE în 2007 (de la 1 ianuarie 2009, formalităţile pe care trebuia să le îndeplinească un român pentru a ocupa un loc de muncă în Spania devenind aceleaşi ca pentru un cetăţean spaniol), ibericii ar deveni, astfel, cel de-al 14-lea stat european în care românii au restricţii la piaţa muncii.

Austria - Piaţa muncii, deschisă pentru 50 de grupe de meserii

Cetăţenii români care doresc să lucreze în Austria au în continuare nevoie de un permis de muncă (Beschäftigungsbewilligung), care trebuie solicitat de către angajator. Începând cu 1 ianuarie 2008, Austria şi-a deschis piaţa muncii pentru cetăţenii noilor state membre ale UE, inclusiv România şi Bulgaria, pentru 50 de grupe de meserii. Potrivit noilor reglementări, se pot elibera aprobări de muncă pentru ocupaţii din domeniul construcţiilor, construcţiilor de maşini, bucătari şi ospătari.

Belgia - Permis de muncă obţinut în cinci zile

Pentru ca un cetăţean român să obţină permisul de muncă, este necesar ca un angajator din Belgia să înainteze autorităţilor competente o cerere pentru a obţine autorizaţia de muncă pentru cetăţeanul în cauză, odată cu care lucrătorul va obţine şi el permisul de muncă. Românii beneficiază de o procedură accelerată şi simplificată de obţinere a permisului de muncă (5 zile) în cazul în care vor să ocupe un loc de muncă într-una dintre funcţiile declarate „critice”, respectiv pentru care piaţa belgiană a muncii este în imposibilitate de a satisface oferta de locuri de muncă. Lista meseriilor considerate "critice", una suficient de exhaustivă, nu este uniform reprezentată geografic. În Flandra, de exemplu, ea cuprinde 113 meserii, în Valonia 90, în dreptul Comunităţii germanofone apare cifra 53, în timp ce în zona Bruxellului nu sunt căutate decât 52.

Elveţia - Întâietate au localnicii

Măsurile tranzitorii pentru România sunt prevăzute până în anul 2016, cu posibilitatea prelungirii pâna în 2019. În prima etapă (2009 – 2016) sunt adoptate restricţii ale dreptului de angajare în Elveţia. Un patron elveţian poate angaja un lucrător din România numai dacă, pentru locul de muncă respectiv, nu s-a prezentat vreun cetăţean elveţian sau un cetăţean din celelalte state membre ale UE. Numărul anual de permise de muncă este variabil. Cea de-a doua etapă tranzitorie (2016-2019) reprezintă perioada în care se poate aplica o clauză de protecţie specială, în condiţiile unei imigraţii prea puternice.

Franţa - Acces larg pe piaţa muncii

Cetăţenii români care doresc să lucreze în Franţa trebuie să obţină în prealabil o autorizaţie de muncă. Accesul cetăţenilor UE, inclusiv al românilor, pe piaţa franceză a muncii, a fost liberalizat pentru încă 150 de profesii şi meserii, în domenii precum construcţii, comerţ, agricultură, electricitate şi electronică, transporturi, logistică si turism, industria uşoară, industria de prelucrare a lemnului, grafică, gestiunea şi administrarea întreprinderilor, informatică, cercetare, sistemul bancar şi al asigurărilor, comerţ, servicii casnice, publice, management, sănătate. Un aspect separat îl reprezintă acordul bilateral semnat în toamna lui 2003, pe baza căruia Franţa şi România pot face schimb de stagiari. Persoanele care pot aplica pentru un loc de muncă în baza acestui acord trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani, şi să deţină un contract de muncă semnat cu un angajator din Franţa (nu mai mult de 150 stagiari/an).

Germania -  La mâna acordurilor bilaterale

De la data aderării României la UE, Germania a impus restricţii în ceea ce priveşte accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii, limitarea fiind extinsă şi în sfera prestării de servicii de către societăţile stabilite în România, pentru anumite domenii cum ar fi construcţiile şi sectoarele conexe, decoraţiunile interioare şi activităţi de curăţătorie industrială (clădiri, mobile şi autovehicule). Cetăţenii români pot beneficia de locuri de muncă numai pe baza celor trei acorduri bilaterale privind schimbul de forţă de muncă (pentru lucrători sezonieri şi ajutor casnic, pentru lucrători oaspeţi şi pentru lucrători detaşaţi în baza contractelor de prestări servicii). Totodată, România ia parte anual la programul pentru studenţi, finalizat prin obţinerea de contracte de muncă sezonieră pe perioada vacanţei de vară.

Irlanda - Încă trei ani de oprelişti

Guvernul de la Dublin va menţine restricţiile pentru încă cel puţin trei ani, din cauza creşterii numărului de şomeri din insulă. Cetăţenii români aflaţi în căutarea unui loc de muncă au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în această ţară, document ce se acordă doar angajatului, nu şi angajatorului. Pentru a lucra în Irlanda mai este nevoie şi de obţinerea unui număr PPS (echivalentul unei înregistrări în reţeaua de asistenţă socială naţională), eliberat de Biroul local de Asistenţă Socială.

Italia - Nici o restricţie pentru liber profesionişti

Guvernul italian a hotărât să aplice dispoziţii tranzitorii pentru cetăţenii români începând cu 1 ianuarie 2007. Nu există nicio restricţie în ceea ce priveşte lucrătorii liber profesionişti. Dispoziţiile tranzitorii prevăd deschiderea pentru următoarele sectoare: agricultură, servicii hoteliere şi turism; servicii casnice şi servicii de îngrijire; construcţii; inginerie; management şi muncă înalt calificată; muncă sezonieră. Orice angajator care doreşte să angajeze lucrători români într-unul din sectoarele menţionate mai sus trebuie să respecte reglementările privind ocuparea forţei de muncă în vigoare în prezent, şi trebuie să anunţe toate centrele de ocupare a forţei de muncă, precum şi instituţiile competente de securitate şi asistenţă socială. Lucrătorii români trebuie să solicite un permis de şedere oficiului de poliţie competent („Questura”) personal, sau prin poştă.

Liechtenstein - Trei tipuri de permis

Românii care doresc să lucreze în micul principat  trebuie să obţină permis de şedere şi de avizare sau înregistrare. Legislaţia aflată în vigoare în Liechtenstein prevede trei tipuri de aprobări de permis de şedere şi de avizare/înregistrare pentru exercitarea de activităţi lucrative, respectiv permis de şedere pe termen scurt - tip L, permis de şedere tip B şi aprobare de stabilire a domiciliului - permis tip C. Permisul tip L se acordă solicitanţilor străini doar pentru şederi scurte, cu termen limitat, cu sejururi neîntrerupte, însumând maxim un an. Permisul de tip B dă dreptul angajaţilor sau celor din Spaţiul Economic European şi Elveţia, care desfăşoară activităţi lucrative independente, precum şi membrilor de familie ai acestora, la un sejur de maximum cinci ani. Permisul tip C dă dreptul cetăţenilor străini să-şi stabilească domiciliul în Liechtenstein, după ce au deţinut, în mod legal şi neîntrerupt, timp de 10 ani, o autorizaţie de şedere.

Luxemburg - Se caută agricultori, viticultori, hotelieri

Sectoarele în care se acordă permise de muncă în Marele Ducat de Luxemburg, în conformitate cu o procedură minimală şi simplificată sunt: agricultură, hotelier, viticultură. Pentru celelalte domenii, procedura acordării permisului de muncă poate fi simplificată şi perioadele de graţie reduse în funcţie de situaţia de pe piaţa forţei de muncă.

Malta - În insulă ajung doar lucrătorii cu experienţă

Românii trebuie să solicite un permis de muncă pentru a putea intra pe piaţa forţei de muncă din Malta, acesta urmând a fi acordat pentru posturile care necesită lucrători calificaţi şi/sau cu experienţă, şi pentru ocupaţiile pentru care nu există suficienţi lucrători pe piaţa forţei de muncă din Malta.

Norvegia - Permisul de muncă, doar dacă ai deja contract

Pentru a obţine permis de muncă este necesară existenţa unui contract de muncă sau a unei oferte de muncă. Permisul de muncă se obţine în urma unei aplicaţii pentru care sunt necesare următoarele documente: paşaport, contract de muncă/ofertă de muncă, formular de aplicaţie, 2 fotografii, copie legalizată după diploma de absolvire.

Marea Britanie -  Sunt şi excepţii de la regulă

Procesul pentru obţinerea permisului de lucru se desfăşoară în două etape: angajatorul din Marea Britanie solicită aprobarea locului de muncă în conformitate cu acordurile privind permisele de muncă, urmând ca apoi resortisantul român să solicite documentul propriu-zis. Pentru anumite categorii de job-uri, însă, românii vor putea solicita un permis la Ministerul de Interne, fără ca solicitarea angajatorului să fie obligatorie. Este vorba de personalul operaţional de la sol din aeroporturi al unei linii aeriene de cursă lungă; plasamentele „Au pair”; lucrătorii din gospodării particulare; pastori, misionari sau membri ai unui ordin religios; angajaţi guvernamentali delegaţi; doctori pentru studii post-universitare, dentişti şi generalişti rezidenţi; funcţionari particulari dintr-o gospodărie diplomatică; reprezentanţi delegaţi ai unui ziar, agenţie de presă sau organizaţie de difuziune; reprezentanţi unici; profesori sau asistenţi lingvistici; surori medicale calificate delegate care vin pentru o perioadă de practică supravegheată.

Olanda - Ai carte, ai parte

Persoanele interesate să muncească în ţara morilor de vânt au nevoie de permis de muncă, acesta urmând a fi obţinut de angajatorul olandez. Angajatorul va trebui să facă dovada că pentru locul de muncă respectiv nu a existat nici un aplicant cetăţean olandez sau din state membre UE, în afara ţărilor care au impuse măsuri tranzitorii. Excepţie de la regulă fac angajaţii cu pregătire deosebită, care câştigă cel puţin 45.495 euro/an (sau 33.363 euro/an, dacă sunt sub 30 ani), cercetătorii şi lectorii universitari cu vârsta sub 30 ani şi medicii care îşi definitivează studiile de specialitate în Olanda pentru a deveni medici specialişti.